Raportul Comisiei Europene prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor şi principiilor statului de drept şi cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive şi progresele înregistrate de România, cât şi aspectele sensibile şi domeniile în care încă sunt necesare acţiuni ulterioare, a transmis vineri Ministerul Justiţiei.
Vineri, a fost publicat Raportul privind Statul de Drept, ediţia 2026 – ce include Capitolul consacrat situaţiei statului de drept din România.
„Ministerul Justiţiei a susţinut instituirea unui mecanism general de monitorizare, bazat pe aceleaşi standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, încă de la prima formulare a unei astfel de propuneri, la orizontul anilor 2010.
Raportul privind statul de drept reprezintă un instrument important de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice, vizând sistemul de justiţie, cadrul de prevenire şi combatere a corupţiei, pluralismul şi independenţa mass-media, precum şi funcţionarea mecanismelor de control şi echilibru instituţional. La fel ca în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a colaborat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu instituţiile partenere la nivel naţional în procesul de implementare a recomandărilor formulate în domeniul justiţiei. Aceste demersuri sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept – ediţia 2026 – Capitolul privind România”, se arată pe pagina de Facebook a MJ.
Raportul prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor şi principiilor statului de drept şi cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive şi progresele înregistrate de România, cât şi aspectele sensibile şi domeniile în care încă sunt necesare acţiuni ulterioare.
„Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităţilor de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menţionate progrese în asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere. De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiţiei au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar”, precizează MJ.
Potrivit sursei citate, pilonul privind sistemul judiciar reţine progrese precum:
- Legile justiţiei au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar;
- În urma unei proceduri de selecţie au fost efectuate mai multe numiri în funcţii de procuror de rang înalt;
- Rata de ocupare a posturilor de magistraţi a crescut în 2025 şi s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistraţi şi pentru a îmbunătăţi sistemul de asistenţă judiciară;
- Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre priorităţile Guvernului; Ministerul Justiţiei a finalizat una dintre cele 4 subinvestiţii finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care a inclus înfiinţarea unor facilităţi tehnice pentru găzduirea infrastructurii informatice critice a Ministerului Justiţiei, dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar, precum şi implementarea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru sistemul judiciar;
- Durata estimată de soluţionare a cauzelor civile, comerciale şi administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătăţit.
Pilonul privind prevenirea şi combaterea corupţiei reţine progrese substanţiale, transmite MJ:
- Evaluarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, vizând perioada 2026-2030, este în curs de pregătire; evaluarea punerii în aplicare a măsurilor şi a obiectivelor specifice stabilite în strategie a fost realizată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat;
- Bilanţul în ceea ce priveşte urmărirea penală atât a cazurilor de mică corupţie, cât şi a celor de corupţie la nivel înalt a rămas constant în comparaţie cu anul precedent. Acest lucru este valabil atât pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte mica corupţie, cât şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie, în ceea ce priveşte urmărirea penală a corupţiei la nivel înalt;
- Numărul de cauze pendinte s-a redus semnificativ, dar nu s-au adoptat noi măsuri pentru a se asigura cercetarea şi urmărirea penală eficace a infracţiunilor din sistemul judiciar;
- S-au adoptat noi reglementări privind practica „uşilor turnante”, care introduc restricţii înainte şi după angajare pentru o gamă largă de funcţionari publici;
- Este în curs de punere în aplicare un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care include interdicţia de a primi cadouri. Un nou Cod de etică pentru Guvern, introdus prin lege în aprilie 2025, este în curs de punere în aplicare. Acesta acoperă o gamă largă de funcţionari, de la prim-ministru şi consilierii acestuia la miniştri şi secretari de stat şi echivalenţi ai acestora în ministere sau organisme centrale specializate;
- O propunere legislativă amplă privind declaraţiile de avere, prezentată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se află în etapa de dezbatere; s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere. Platforma e-DAI gestionată de ANI continuă să fie utilizată pentru simplificarea procesului de completare şi depunere a declaraţiilor de avere în format digital, care nu mai sunt publicate;
- S-au introdus norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi. România a dat curs integral recomandării care viza introducerea unor noi norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi. O nouă lege din noiembrie 2025 obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze întâlnirile cu terţi referitoare la iniţiative legislative în registrul de transparenţă (RUTI), deja utilizat de membrii Guvernului şi de înalţi demnitari guvernamentali;
- ANI dezvoltă în prezent un sistem informatic destinat raportărilor formulate de avertizorii de integritate. ANI îndeplineşte rolul de canal extern principal pentru avertizorii de integritate şi dezvoltă un sistem informatic pentru primirea şi gestionarea sesizărilor acestora, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa şi fluxul de comunicare.
Pilonul privind pluralismul şi independenţa mass-media:
* Au fost întreprinşi primii paşi în direcţia reformei menite să consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media;
* Noul Cod al audiovizualului reglementează finanţarea organismelor private de mass-media de către partidele politice şi autorităţile publice, ceea ce a dus la o mai bună marcare a acestui tip de conţinut faţă de perioadele anterioare, însă anumite practici conexe continuă să ridice probleme;
* Este în curs de pregătire o lege anti-SLAPP. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 5 februarie 2026, adoptat de Camera Deputaţilor la 20 aprilie şi transmis Senatului României.
Pilonul privind sistemul de control şi echilibru:
- În 2025, Guvernul a adoptat mai puţine ordonanţe de urgenţă decât în 2024 şi s-au făcut paşi în direcţia unor consultări publice mai eficace, însă în practică persistă anumite deficienţe.
Per ansamblu, pe baza recomandărilor din ediţia din 2025 a Raportului privind statul de drept, având în vedere alte evoluţii care au avut loc în perioada de referinţă, Comisia a formulat următoarele recomandări:
- în România, legile justiţiei continuă să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce un proces de reflecţie cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a legilor justiţiei în strânsă consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile suplimentare de îmbunătăţire a eficacităţii şi a guvernanţei sistemului judiciar;
- nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt şi nici în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, întrucât procesul de reflecţie cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat temporar. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă de consolidare a garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare;
- nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea cercetării şi urmăririi penale eficace a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficienţele rămase. Se recomandă României să ia măsuri de asigurare a cercetării şi urmăririi penale eficace a infracţiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie;
- recomandării de a introduce norme privind activităţile de lobby pentru membrii Parlamentului i s-a dat curs integral, întrucât în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze reuniunile cu părţile terţe referitoare la iniţiative legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere, printr-un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere;
- s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi consultările publice eficace, însă în practică persistă anumite deficienţe. Prin urmare, se recomandă României să îşi intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative;
- nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, decizia în acest sens nefiind încă adoptată, iar Guvernul nu a soluţionat problemele legate de respectarea Principiilor de la Paris de către două organizaţii pe care le-a propus ca instituţii naţionale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obţinere a acreditării instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În calitate de coordonator naţional al acestui exerciţiu, Ministerul Justiţiei, în cooperare cu instituţiile competente, va continua să depună diligenţele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în Raportul de anul acesta şi pentru consolidarea progreselor în domeniile vizate, în vederea asigurării respectării depline a valorilor şi principiilor statului de drept, mai arată MJ.
Editor : Liviu Cojan
About the Author
