Un studiu realizat pe peste 31.000 de adulți din Statele Unite sugerează că momentul primei și ultimei mese a zilei ar putea fi asociat cu riscul de deces. Cercetătorii au observat că persoanele care luau prima masă mult mai târziu aveau un risc mai mare de mortalitate, inclusiv cardiovasculară. Specialiștii subliniază însă că rezultatele arată o asociere și nu demonstrează că ora mesei determină în mod direct durata vieții, arată Science Alert.
Majoritatea recomandărilor privind micul dejun se concentrează pe alimentele consumate. Un nou studiu sugerează însă că și momentul în care mâncăm ar putea avea legătură cu starea de sănătate pe termen lung.
Cercetătorii au analizat datele a 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani, participanți la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție din SUA, desfășurată între 1999 și 2018.
Participanții au raportat alimentele și băuturile consumate într-un interval de 24 de ore, inclusiv ora la care au fost consumate. În cadrul studiului, orice aliment sau băutură care conținea calorii și era consumată după ora 4:00 a fost considerată prima masă a zilei.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, ultima masă și au calculat intervalul dintre prima și ultima masă. Ulterior, aceste date au fost corelate cu decesele înregistrate până la sfârșitul anului 2019.
În perioada medie de urmărire, de 8,6 ani, au fost înregistrate 7.129 de decese, dintre care 2.259 au fost provocate de boli cardiovasculare.
Analiza a ținut cont de mai mulți factori care pot influența riscul de deces, printre care vârsta, fumatul, activitatea fizică, calitatea alimentației, indicele de masă corporală, aportul caloric, veniturile și afecțiunile preexistente.
Prima masă luată mai târziu, asociată cu un risc mai mare
Cercetătorii au identificat o asociere între ora primei mese și mortalitate.
În comparație cu persoanele care consumau prima masă între orele 7:00 și 8:00 dimineața, cele care mâncau pentru prima dată între 8:00 și 10:00 aveau un risc cu 10% mai mare de deces din orice cauză.
Riscul asociat a crescut la 19% pentru prima masă consumată între 10:00 și 12:00 și la 29% pentru persoanele care luau prima masă după prânz.
O tendință similară a fost observată în cazul mortalității cardiovasculare. Persoanele care luau prima masă după-amiaza aveau un risc cu 46% mai mare de deces cardiovascular comparativ cu cele care mâncau pentru prima dată între 7:00 și 8:00.
La vârsta de 50 de ani, persoanele din grupul care lua prima masă mai târziu aveau, în medie, o speranță de viață estimată cu 2,46 ani mai mică.
Cina foarte târzie, asociată la rândul ei cu un risc mai mare
În cazul ultimei mese a zilei, rezultatele au fost mai puțin liniare.
Comparativ cu persoanele care își încheiau masa între 19:00 și 20:00, cele care mâncau ultima masă înainte de ora 19:00 aveau un risc cu 13% mai mare de deces din orice cauză.
În cazul celor care consumau alimente după miezul nopții, riscul asociat era cu 27% mai mare. Cel mai scăzut risc estimat în cadrul analizei a fost observat în jurul orei 20:00.
Autorii avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că ora 20:00 este ora ideală pentru cină pentru toată lumea.
„Momentul meselor este un indiciu important pentru ritmurile circadiene periferice”, a declarat autorul principal al studiului, Zhilei Shan, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong, pentru ScienceAlert.
Potrivit cercetătorului, mesele consumate foarte târziu pot perturba ritmurile circadiene și procesele metabolice.
Cercetătorii avertizează: studiul nu dovedește o relație de cauzalitate
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul este observațional și arată asocieri, nu demonstrează că ora la care o persoană ia micul dejun sau cina determină în mod direct cât va trăi.
Există și posibilitatea unei cauzalități inverse. Cu alte cuvinte, persoanele care mănâncă foarte târziu sau foarte devreme ar putea avea deja probleme de sănătate, un somn insuficient, un program de muncă în ture sau alte circumstanțe care le influențează atât programul meselor, cât și riscul de îmbolnăvire.
Cercetătorii au observat, de exemplu, că persoanele care luau masa foarte devreme erau, în general, mai în vârstă, mâncau mai rar și aveau mai multe probleme medicale.
Prin urmare, ora la care este luată masa ar putea fi, în unele cazuri, un indicator al stării de sănătate, mai degrabă decât cauza acesteia.
„Ora târzie la care se ia masa ar trebui interpretată ca un potențial indicator de risc și, eventual, ca un comportament modificabil, mai degrabă decât ca o dovadă definitivă a unui efect cauzal direct”, a explicat Shan.
Ce rol are ceasul biologic
Cercetătorii consideră că momentul meselor poate influența ritmurile circadiene, inclusiv procesele metabolice care au loc în organele din afara creierului.
Mesele foarte târzii ar putea afecta metabolismul glucozei și al lipidelor, iar studiile pe animale au indicat posibile legături cu acumularea de grăsime în ficat, creșterea în greutate și modificarea ceasurilor biologice ale organismului.
Deocamdată, însă, nu este clar dacă aceste mecanisme explică și asocierea observată în studiul realizat pe oameni.
Concluzia cercetătorilor nu este că o anumită oră a micului dejun sau a cinei poate determina durata vieții, ci că momentul meselor ar putea fi un factor important care merită luat în calcul alături de alimentație, somn și stilul de viață.
Citește și: De ce intri într-o cameră și uiți de ce ai venit: Explicația științifică a „Efectului de prag”
Editor : C.A.
About the Author
