În oraşul Limoges, primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de manifestanţi mascaţi, a declarat pentru AFP cel mai înalt reprezentant al autorităţilor regionale „Acoperişul s-a prăbuşit peste etajele inferioare, cu excepţia aripii vestice, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut deja”, a declarat prefectul Maurice Barate, citat de presa franceză. Franța constată amploarea pagubelor în această duminică, după violențele, jafurile și haosul care au eclipsat mobilizarea împotriva „costului ridicat al vieții”, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale. Scenele de revoltă au părut mai intense și mai extinse decât revoltele din 2023, dar și decât zilele de acțiune ale mișcării „Vestelor Galbene” din 2018-2019, scrie TF1.
Peste 1.200 de persoane au fost arestate sâmbătă în Franţa, după ce manifestanţii care susţineau elevii de liceu s-au confruntat cu poliţia, unele proteste degenerând ulterior în violenţe, în timpul cărora au fost incendiate clădiri şi jefuite magazine.
Poliţia a folosit gaze lacrimogene în confruntările cu manifestanţii, în condiţiile în care protestelor organizate în întreaga Franţă li s-au alăturat şi alte grupuri nemulţumite de preţurile ridicate şi de deteriorarea sistemului de protecţie socială.
„O catastrofă pentru patrimoniu”
La Limoges, prefectul Maurice Barate a calificat pagubele considerabile provocate clădirii vechi de 143 de ani drept „o catastrofă pentru patrimoniu”.
Oficial, clădirea istorică este considerată acum „distrusă” după incendiul devastator din seara zilei de 17 octombrie 2026.
„Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest, iar două treimi din înveliș au dispărut deja”, a precizat prefectul local, Maurice Barate, potrivit France24.
El a condamnat un „act deliberat comis de huligani”. Incendiul a avut loc în contextul tulburărilor care au cuprins Franța sâmbătă, în timpul unor proteste care au degenerat în violențe la nivel național legate de costul vieții.
Potrivit martorilor, un grup de protestatari mascați a dat anterior foc unei mașini de poliție în fața primăriei, a spart ferestrele și a pătruns în clădire pentru a declanșa incendiul.
Pe platformele online de socializare, comentatorii scriu că incendiul a fost declanșat de protestatarii de extrema stângă. Guvernul Franței chiar a acuzat mișcările de extrema stângă pentru că au contribuit la degenerarea protestelor în violențe și acte de vandalism.
Pompierii n-au putut să salveze clădirea veche de 143 de ani
Pompierii au intervenit sâmbătă seara, dar a fost prea târziu. Flăcările s-au extins. Sute de oameni au privit neputincioși incendiul. Un angajat al primăriei a fost surprins în lacrimi, fiind consolat de un consilier local. De asemenea, mai multe magazine din centrul orașului Limoges au fost jefuite.
Clădirea istorică a fost proiectată de arhitectul Charles-Alfred Leclerc în stil neo-renascentist. Construcția a început în 1879 și a fost inaugurată la 14 iulie 1883. A avut și un turn central de 43 de metri cu ceas și o clopotniță ornamentală. Locul pe care era construită clădirea a fost redenumită Piața Jacquest Chirac, după numele fostului președinte francez.
Violențe în mai multe orașe din Franța
Protestele faţă de scumpirile și problemele din sistemul de învățământ au degenerat în violențe în mai multe orașe din Franța. Aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestațiile de sâmbătă (800.000, potrivit organizatorilor), iar cel puțin 1.200 de oameni au fost arestați. Clădiri istorice și sedii comerciale au fost afectate de flăcări și vandalism, relatează BBC.
Potrivit autorităților franceze, manifestațiile au fost marcate de confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. La Paris, poliția antirevoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimile, iar mai multe vehicule și clădiri au fost incendiate.
În capitala Franței, marșul principal s-a desfășurat în mare parte pașnic în cursul după-amiezii. Pe măsură ce seara s-a apropiat, însă, unele grupuri au aprins focuri pe străzi, au incendiat mașini și au devastat magazine.
Printre zonele afectate s-a numărat și Place de la République, unul dintre locurile emblematice ale Parisului. Barul La Barrique a fost, de asemenea, cuprins de flăcări.
În Lyon, arderea clădirii care găzduiește biroul de informare turistică a fost descrisă de primarul Grégory Doucet drept o tragedie pentru oraș. Edilul a subliniat importanța istorică a imobilului și impactul distrugerilor asupra patrimoniului local.
Potrivit poliției locale, persoane ostile au împiedicat echipele de pompieri să intervină în siguranță pentru stingerea incendiului.
Incidente grave au fost raportate și în Saint-Étienne, unde primarul Régis Juanico a anunțat că un tânăr și-a pierdut mâna în urma exploziei unei grenade. Alte orașe afectate de distrugeri și acte de vandalism au fost Grenoble, Avignon, Pau, Montpellier și Valence.
În Lille, un magazin Apple a fost spart și jefuit, iar în Paris mai multe magazine de îmbrăcăminte și produse alimentare au fost atacate.
Și la Marsilia manifestanţii au luat cu asalt primăria, lovind uşa de intrare cu bariere de securitate smulse de pe stradă.
Ei au reuşit să pătrundă pentru scurt timp în clădirea municipalităţii, unde unul dintre protestatari a desenat cu spray un „A”, simbolul anarhiei, pe un perete, înainte ca poliţia să îi evacueze.
„Cucerim Bastilia!”
În zona Pieţei Republicii, din centrul Parisului, un marş paşnic a degenerat în violenţe, poliţia folosind gaze lacrimogene împotriva unor participanţi la revoltă îmbrăcaţi în negru şi mascaţi, care au aruncat artificii şi pietre din pavaj, au atacat o bancă şi au jefuit un magazin de articole sportive.
„Cucerim Bastilia!”, a strigat unul dintre manifestanţi.
Alţii au incendiat tomberoane şi au aruncat petarde în interiorul acestora sau au răsturnat containere pentru reciclarea sticlei, din care au luat sticle pentru a le folosi drept proiectile.
Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere.
De-a lungul bulevardului Magenta, una dintre principalele artere care traversează de la sud la nord zona situată la nord de Piaţa Republicii, zeci de magazine au fost sparte şi jefuite.
Mai multe grupuri au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette, au vandalizat sedii bancare, au devastat un magazin Lacoste şi alte buticuri şi au jefuit un magazin de telefoane mobile.
JD Vance: „Imigranții sunt de vină”
Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că imigrația este responsabilă pentru actele de violență care au avut loc cu ocazia manifestațiilor din Franța, într-un comentariu la un videoclip care arată incendierea primăriei din Limoges.
„Progresiștii occidentali au adus lumea a treia în Franța și în alte țări în numele diversității și al compasiunii. Au neglijat aspectele fundamentale ale asimilării și compatibilității. Li s-a spus că așa se va întâmpla și nu au ascultat”, a scris el pe X, adăugând: „Mă rog ca Franța, o țară frumoasă cu o populație minunată, să pună capăt acestei nebunii înainte ca și alte monumente să fie incendiate”.
Western liberals imported the third world into France and other countries in the name of diversity and compassion. They ignored fundamental questions of assimilation and compatibility. They were told it would lead to this and they didn’t listen. I pray that France, a beautiful country of amazing people, will stop this madness before more of its landmarks burn. And I hope Americans are paying attention. This is the future congressional Democrats seek for your country.
— JD Vance (@JDVance) October 18, 2026
Revendicările, „suprimate” de violențe
Miniștrii Educației Naționale și Învățământului Superior au deplâns pe X faptul că mobilizarea pașnică de sâmbătă, organizată în special la inițiativa liceenilor și studenților, a fost eclipsată de scene de haos la sfârșitul zilei.
„Vandalii nu vor contribui niciodată la promovarea revendicărilor celor care protestează pașnic”, a afirmat ministrul Învățământului Superior, Philippe Baptiste.
„Republica înseamnă respectarea statului de drept, de către toți, în orice circumstanțe. A incendia, a distruge, a jefui, a devasta: nimic, absolut nimic nu justifică această violență”, a adăugat ministrul.
Colegul său de la Educația Națională, Édouard Geffray, estimase anterior că „încă o dată, vocea celor care manifestau pentru a-și exprima diverse revendicări a fost înăbușită de o violență total de neînfrânat împotriva instituțiilor”.
„A manifesta este un drept. A distruge, a agresa și a intimida sunt infracțiuni”, a adăugat el, exprimându-și „întregul sprijin față de forțele de ordine și pompierii mobilizați pentru a ne proteja concetățenii, precum și față de toate victimele acestor acte de violență”.
Primarii din Paris, Marsilia și Lyon doresc să fie primiți la Matignon
Primarii din Paris, Marseille și Lyon solicită să fie primiți de prim-ministrul Sébastien Lecornu la începutul săptămânii, „având în vedere amploarea pagubelor și gravitatea situației” legate de violențele, distrugerile și jafurile comise sâmbătă în orașele lor.
„Solicităm realizarea unei analize precise, care să explice lanțul de evenimente care a dus la această situație. Acest lucru nu poate și nu trebuie să se repete”, scriu într-o declarație comună Emmanuel Grégoire (PS), Benoît Payan (DVG) și Grégory Doucet (ecologist).
Cei trei primari afirmă că la inițiativa lor se alătură toți „primarii orașelor afectate”.
Editor : M.C
About the Author
