Raportul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind activitatea instanţelor în anul 2025 arată o scădere a volumului de dosare de soluţionat de către judecători la 1.479 cauze faţă de 1.519 în 2024 în judecătorii şi 964 dosare faţă de 982 în 2024, la tribunale. La curţile de apel, rămâne acelaşi – 606 cauze. Din totalul de 5.070 de posturi de judecători, numărul celor vacante scade la 751, faţă de 820 în 2024. În ceea ce priveşte volumul de activitate, se păstrează ridicat, deşi sunt cu 23.529 mai puţine dosare nou înregistrate faţă de 2024.
Domeniile în care situaţia s-a îmbunătăţit sunt multiple, arată „Raportul privind starea justiţiei în anul 2025”, dar există şi câteva zone în care aceasta s-a agravat.
Conform legii, CSM elaborează anual un Raport privind starea justiţiei şi unul despre activitatea proprie şi le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor. Ulterior, ele sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Aprobat la începutul lunii iulie şi publicat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la mai bine de jumătate de an de când avea obligaţia legală, raportul reprezintă o radiografie anuală a sistemului românesc de justiţie.
Scad posturile vacante, creşte gradul de ocupare cu 2%
Conform Raportului privind starea justiţiei în anul 2025, din totalul de 5.070 de posturi (identic cu cel din anul precedent) la 31 decembrie 2025 erau ocupate 4.319 posturi de judecător, iar 751 de posturi erau vacante. Cu un an înainte, 820 erau libere.
Se constată astfel o creştere a gradului de ocupare cu 2% , ajungându-se la un procentaj total de 85%.
Cea mai bună situaţie este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde, din 122 de posturi, erau libere doar 6, faţă de 21, în anul precedent.
La Curţile de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel), din 930 posturi erau libere 29, faţă de 55, în 2024.
La Tribunale (inclusiv instanţele militare şi tribunalele specializate), din 1.701 posturi erau libere 393, faţă de 444 în anul precedent.
La judecătorii, din 2.318 posturi erau libere 323, faţă de 300, în 2024.
În ceea ce priveşte resursa nouă, în total 317 au decis să profeseze în instanţe. În cursul anului 2025 au fost numiţi 174 de absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii (promoţia 2023 – 2025) în funcţia de judecător stagiar. 104 posturi de judecător la judecătorii au fost ocupate prin concurs de admitere în magistratură. 22 de procurori au schimbat roba cu cea de judecător iar 7 foşti judecători au decis să revină în profesie şi au fost reîncadraţi.
La capitolul plecări din sistem, au fost eliberate din funcţia de judecător 210 persoane, cele mai multe prin pensionare (201), urmate de demisie (4) sau ca urmare a numirii în funcţia de procuror (3). Una singură a fost exclusă din magistratură.
Scade încărcătura în cazul Curţilor de apel
În ceea ce priveşte volumul de muncă, el este caracterizat de doi indicatori:
Încărcătura pe schemă, respectiv volumul de activitate raportat la numărul total de posturi prevăzut în statele de funcţii ale instanţelor;
încărcătura pe judecător, respectiv numărul de dosare pe care le-a avut de soluţionat un judecător în perioada de referinţă. Se calculează prin raportarea numărului total de dosare la numărul mediu al posturilor efectiv ocupate în anul 2025.
La curţile de apel, în anul 2025 s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 606 cauze, egală cu cea din anul precedent (606 cauze în 2024). Este mult sub cea din 2023 – 651 dosare, sau 2022 – 667 dosare.
Încărcătura pe schemă s-a menţinut la un nivel similar celui din anul anterior, respectiv la 560 dosare de soluţionat pe judecător prevăzut în schemă (559 cauze în 2024). A scăzut faţă de 2023 – 574 dosare şi 2022 – 588 dosare.
După gradul de ocupare al posturilor prevăzute în schemă, curţile de apel care au avut acoperite cel mai bine posturile cu personal efectiv în activitate în anul 2025 au fost:
- Curtea de Apel Bucureşti (100%),
- Curtea de Apel Târgu Mureş (97,07%)
- Curtea de Apel Braşov (96,10%)
Cel mai mic nivel de cauze pe judecător l-au înregistrat
- Curtea de Apel Timişoara cu 431 de cauze pe judecător
- Curtea de Apel Suceava cu 449 de cauze pe judecător
- Curtea de Apel Galaţi cu 462 de cauze pe judecător
În ceea ce priveşte încărcătura pe schemă în anul 2025, primele trei poziţii sunt ocupate de:
- Curtea de Apel Târgu Mureş (839 de cauze)
- Curtea de Apel Bucureşti (758 de cauze)
- Curtea de Apel Piteşti (713 cauze)
Cea mai mică încărcătură pe schemă a înregistrat-o Curtea de Apel Suceava, cu 382 de dosare pe schemă.
Scade încărcătura medie pe judecător în cazul tribunalelor
În anul 2025, la nivelul tribunalelor, s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 964 de cauze, în scădere faţă de 2024 (982 dosare), dar în creştere faţă de 2023 (951 dosare) sau 2022 (884 dosare).
Încărcătura cauzelor pe schema de judecători de tribunal a crescut la 726 de dosare faţă de 710 de cauze în 2024, 685 în 2023 şi 668 în 2022.
„Acest fapt se datorează, în mare măsură, unui grad insuficient de ocupare a schemelor de magistraţi de la tribunale, fenomen constatat şi în anul 2025, când procentul de ocupare a schemei naţionale a fost de doar 72,28%. Prin comparaţie, dacă în anul 2020, numărul judecătorilor care îşi desfăşurau efectiv activitatea la tribunale, şi în raport de care s-a calculat încărcătura, a fost de 1.431 de judecători, în anul 2025, numărul acestora a ajuns la 1.230, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 15% a numărului de judecători de la instanţele de acest grad jurisdicţional”, se arată în Raportul privind starea justiţiei în anul 2025 publicat de CSM.
Instanţele care au înregistrat cea mai mare încărcătură pe judecător în anul 2025 sunt:
- Tribunalul Galaţi cu 1.937 de dosare/judecător (2.000 de dosare/judecător în 2024)
- Tribunalul Suceava cu 1.496 de dosare/judecător (1.245 de dosare/judecător în 2024)
- Tribunalul Bucureşti cu 1.597 de dosare/judecător (1.295 de dosare/judecător în 2024)
Tribunalul Galaţi a înregistrat un deficit mediu anual de 23 judecători, cu gradul de ocupare a schemei de 43,25%, iar dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi coborât de la 1.937 la 840 de dosare pe judecător.
Tribunalul Suceava a înregistrat un deficit mediu anual de aproximativ 18 judecători, cu gradul de ocupare a schemei de 59%, iar, dacă schema de 45 de magistraţi ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi coborât de la 1.496 la 884 de dosare.
Tribunalului Bucureşti, al treilea în ierarhia descrescătoare a încărcăturii pe judecător, a înregistrat un deficit mediu anual de 51 de judecători, cu gradul de ocupare a schemei de 80,5%, astfel că, dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi scăzut de la 1.407 la 1.134 de dosare, dar chiar şi aşa valoarea ar fi superioară mediei naţionale, acest lucru fiind consecinţa volumului mare de dosare care trebuie soluţionate la Tribunalul Bucureşti.
Între tribunalele cu încărcătura cea mai redusă de cauze pe judecător se numără:
- Tribunalul Sibiu cu 616 cauze/judecător
- Tribunalul Vrancea cu 613 cauze/judecător
- Tribunalul Covasna cu 487 de cauze/judecător
În ceea ce priveşte încărcătura pe schemă, în anul 2025, prima poziţie este ocupată de:
- Tribunalul Ilfov cu 1.488 de dosare pe schemă (1.640 de dosare în 2024),
- Tribunalul Bucureşti cu 1.134 de dosare pe schemă (1.069 de dosare în 2024)
- Tribunalul Suceava cu 884 de dosare pe schemă (758 de dosare în 2024)
Cea mai mică încărcătură pe schemă au înregistrat-o:
- Tribunalul Vâlcea cu 399 de dosare pe schemă
- Tribunalul Mehedinţi, cu 395 de dosare pe schemă
- Tribunalul Covasna cu 390 de dosare pe schema de judecători prevăzută
Încărcătura pe judecător a scăzut la nivelul judecătoriilor
Încărcătură medie pe judecător a scăzut la nivelul judecătoriilor la 1.479 cauze faţă de 1.519 de cauze în 2024. Rămâne însă crescută faţă de 2023 (1.455 dosare) sau 2022 (1.151 dosare).
În ceea ce priveşte încărcătura medie a cauzelor pe schemă, ea a urcat uşor la 1.180 faţă de 1.167 cauze în 2024.
Primele 3 instanţe, după criteriul încărcăturii pe judecător, în anul 2025, au fost:
- Judecătoria Urziceni (3.059 dosare/ judecător)
- Judecătoria Bolintin Vale (2.772 de dosare/judecător)
- Judecătoria Buftea (2.739 de dosare/judecător), „fapt datorat şi gradului insuficient de ocupare a schemei, nu numai din cauza volumul relativ mare de cauze de soluţionat”, motivează Raportul CSM.
„Dacă ţinem cont că, din cele 90 de judecătorii cu o încărcătură de dosare pe judecător peste media naţională, pentru 2/3 dintre acestea (60 de judecătorii) schema a fost ocupată sub 85% din potenţial, se poate afirma că încărcătura mare de dosare de soluţionat pe judecător este cauzată atât de un volum crescut de activitate, cât şi de dezechilibrul în ceea ce priveşte ocuparea efectivă a posturilor din schemă, astfel că numărul de cauze ce vor trebui soluţionate va fi distribuit unui număr mic de judecători care lucrează efectiv în aceste instanţe”, arată Raportul CSM.
Volum de activitate ridicat, deşi sunt mai puţine dosare nou înregistrate
În ceea ce priveşte cauzele noi, anul trecut au fost 2.476.473, cu 23.529 mai puţine faţă de 2024, când erau 2.500.002 dosare nou înregistrate. Numărul e în creştere însă faţă de 2023 (2.288.157 dosare noi) şi 2022 (2.129.827 dosare noi).
Volumul mare anual a generat stocuri de dosare care rămân de soluţionat de pe un an pe altul. S-a ajuns astfel ca, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.685.301 dosare, cumulat pentru toate stadiile procesuale de la toate instanţele (faţă de 3.655.103 de dosare în anul 2024).
Din totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate 2.372.704 cauze în anul 2025 (2.466.703 cauze au fost soluţionate în anul 2024), procentul de soluţionare fiind de 64,38%, aproape similar celui din anul precedent (64,64%).
Volumul de activitate al curţilor de apel
În anul 2025, volumul de activitate al celor 16 curţi de apel a fost de 198.798 de cauze, faţă de 199.701 cauze în 2024. Stocul de dosare a scăzut de la 66.933 cauze în 2022 la 59.322 în 2024, respectiv 59.842 în 2025.
Curţile de apel cu un număr mai mare de cauze de soluţionat în anul 2025 au fost:
- Curtea de Apel Bucureşti cu 65.863 de cauze (62.180 de cauze în 2024)
- Curtea de Apel Craiova cu 16.105 cauze (16.422 de cauze în 2024)
- Curtea de Apel Cluj cu 12.967 de cauze ( 12.644 de cauze în 2024)
Curţile de apel cu un număr mai mic de cauze de soluţionat în anul 2025 au fost:
- Curtea de Apel Oradea care a înregistrat un volum de activitate de 6.294 de dosare (6.486 de dosare în 2024),
- Curtea de Apel Suceava cu 6.665 de dosare (6933 de dosare în 2024)
- Curtea de Apel Bacău cu un volum de activitate de 6.723 de dosare (6.978 de dosare în 2024).
Din cele 198.798 de cauze aflate pe rolul curţilor de apel, în anul 2025, au fost soluţionate 127.918 cauze, reprezentând un procent de soluţionare de 64,34% (70,39% în anul 2024), rămânând totodată un stoc de 70.880 de dosare de soluţionat, care se vor reporta spre soluţionare în anul 2026.
Volumul de activitate al tribunalelor
La nivelul tribunalelor, cauzele nou intrate sunt la un minim al ultimilor cinci ani: 402.900, faţă de 432.337 în 2024.
Din cauza stocurilor, care au crescut de la 290.543 cauze în 2024 la 322.199, s-a ajuns ca în 2025 să fie un număr de 725.099 de dosare pe rol, cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. În 2024 erau 722.880 dosare iar în 2022 – 661.108 cauze.
„Evoluţia în tendinţă crescătoare a stocurilor de început de an indică limitarea capacităţii de soluţionare a cauzelor la acest nivel, în condiţiile cronicizării scăderii gradului de ocupare a schemelor de personal de la tribunale”, susţin autorii Raportului CSM.
Raportat la volumul de activitate al tribunalelor din 2025, sunt instanţe de la acest grad de jurisdicţie care au avut pe rol sub 5.000 de dosare în anul calendaristic încheiat, cum, de altfel, există şi câteva tribunale care au avut peste 20.000 de cauze de soluţionat, între care Tribunalul Bucureşti, cu un volum de 172.386 de cauze de soluţionat în anul 2025.
După Tribunalul Bucureşti, primele trei tribunale în clasificarea după mărimea volumului de activitate în anul 2025, au fost:
- Tribunalul Constanţa cu 27.089 de cauze
- Tribunalul Iaşi cu 25.547 de cauze
- Tribunalul Dolj cu 24.902 de cauze
Tribunalele cu volum mai mic de activitate în anul 2025 (sub 5.000 de dosare de soluţionat) au fost:
- Tribunalul Harghita cu 4.633 de dosare
- Tribunalul Sălaj cu 4.558 de dosare
- Tribunalul Covasna cu 3.579 de cauze
Din cele 725.099 de cauze pe rol în anul 2025, au fost soluţionate un număr de 389.777 de dosare, ceea ce reprezintă un procent de soluţionare de 53,75%, cu 2,5 procente mai mic faţă de cel din 2024 (56,25%), rămânând un stoc de final de an de 335.322 de dosare, care se reportează în anul 2026, ca stoc iniţial.
Volumul de activitate al judecătoriilor
La nivelul judecătoriilor au fost 1.923.046 dosare noi în 2025, faţă de 1.913.555 în 2024.
Volumul total de activitate (respectiv stocul de dosare nesoluţionate la 31.12.2024, la care se adaugă dosarele nou-intrate pe parcursul anului 2025) de 2.738.025 de dosare pe rol este într-o foarte uşoară creştere faţă de volumul de 2.706.119 cauze din anul 2024.
În funcţie de volumul de activitate, judecătoriile formează un grup eterogen, cuprinzând atât instanţe cu volum situat sub 3.000 de cauze, dar şi judecătorii cu un număr de cauze de soluţionat superior valorii de 30.000 de cauze, cum este cazul judecătoriilor de sector din Bucureşti sau al celor din municipiile reşedinţă de judeţ, de cele mai multe ori.
Din cele 27 de judecătorii cu mai mult de 30.000 de cauze pe rol, cel mai mare volum de cauze de soluţionat pentru 2025 s-a înregistrat la:
- Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti (88.345)
- Judecătoria Iaşi (76.688)
- Judecătoria Buftea (71.220)
- Judecătoria Timişoara (70.762)
Judecătoriile care au înregistrat cel mai mic volum de activitate, sub 2.500 de dosare, au fost:
- Judecătoria Dragomireşti (2.127),
- Judecătoria Orşova (1907) şi
- Judecătoria Întorsura Buzăului (1.644)
Din cele 2.738.025 de cauze pe rol în cursul anul 2025, au fost soluţionate un număr de 1.840.437 dosare, ceea ce reprezintă un procent de soluţionare de 67,21%, sub procentul de soluţionare din anul precedent (70,38% în 2024).
În consecinţă, în perioada de referinţă a rămas un stoc final de 897.588 de cauze ce va fi preluat în anul 2026.
Concluzii principale referitoare la volumul total de activitate al instanţelor naţionale
„Chiar dacă uşor sub valoarea înregistrată anul trecut, numărul foarte mare al dosarelor intrate în anul 2025 reflectă aceeaşi tendinţă litigioasă a societăţii. Această valoare crescută a generat în continuare o încărcătură mai mare pentru judecători, având în vedere că schema de personal, în linii mari, a rămas în ultimii ani neschimbată. Aşadar, cu acelaşi număr de judecători, putem concluziona că sporul de dosare va putea fi absorbit doar până la un punct şi că, menţinând chiar acelaşi nivel de efort sau chiar intensificându-l, există o limită dincolo de care nu vor mai putea fi soluţionate dosarele în ritmul intrărilor”, se arată în Raportul CSM.
Conform autorilor documentului, în ultimii 10 ani, sistemul judiciar a alocat resurse considerabile pentru a creşte numărul dosarelor soluţionate, reuşind să soluţioneze în toţi anii, cu excepţia anului pandemic 2020, peste 2 milioane de cauze anual.
Cu toate acestea, numărul dosarelor intrate a continuat să crească constant, pe fondul diverselor modificări legislative şi al unor măsuri executive care au determinat apariţia unor noi situaţii ce necesită intervenţia instanţei.
Printre elementele identificate în Raportul CSM se numără:
- reduceri ale taxelor judiciare de timbru, care au încurajat cetăţenii să se adreseze instanţei în detrimentul procedurilor notariale sau arbitrale, mai costisitoare;
- extinderea sferei unor litigii ce pot fi soluţionate exclusiv de instanţe, ca urmare a modificărilor legislative;
- politici publice şi măsuri administrative (de exemplu, acordarea sau recalcularea unor drepturi sociale, pensii ori salarii) care au generat un aflux de acţiuni individuale împotriva autorităţilor;
- omisiunea puterilor legislativă şi executivă de a promova proiectele de acte normative transmise de Consiliu, proiecte care ar fi putut preveni sau diminua acest aflux de litigii;
- pasivitatea puterii executive în stabilirea unor proceduri de lucru unitare la nivelul autorităţilor administrative, proceduri care să ţină cont de jurisprudenţa constantă a instanţelor, ceea ce a determinat multiplicarea cauzelor repetitive ce ar fi putut fi soluţionate pe cale administrativă.
„În ultimii doi ani au fost înregistrate maxime istorice pentru valorile reprezentând cauzele nou intrate (peste 400.000 de dosare suplimentare faţă de media anilor anteriori), ceea ce face evident faptul că, având aceleaşi resurse, sistemul nu poate absorbi integral acest volum sporit”, se arată în Raportul CSM.
„În anii 2024–2025, sistemul judiciar a reuşit să crească semnificativ numărul dosarelor soluţionate, apropiindu-se de un ritm sustenabil, în ciuda resurselor umane limitate şi a unei încărcături de dosare fără precedent. Această performanţă se datorează, în mare parte, efortului excepţional al judecătorilor şi grefierilor, precum şi introducerii unor instrumente digitale moderne, dezvoltate intern, cu resurse proprii, fără sprijin financiar de la bugetul de stat sau din fonduri externe”, se mai arată în documentul citat.
Propunerile instanţelor în vederea îmbunătăţirii activităţii
Raportul CSM are şi un capitol dedicat propunerilor venite de la instanţe, pentru îmbunătăţirea activităţii.
În ceea ce priveşte schemele de personal neadaptate la volumul de activitate, propunerile sunt:
- sistematizare legislativă, identificarea unor proceduri filtru care să tempereze sesizarea instanţelor judecătoreşti, dar şi exercitarea căilor de atac;
- degrevarea judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate de atribuţii ce nu implică o activitate judiciară;
- o reaşezare a schemelor privind resursele umane, bazată pe criterii obiective;
- ocuparea integrală a schemelor de personal şi adaptarea lor la necesităţile actuale;
Referitor la numărul insuficient de posturi de judecător şi de personal auxiliar, propunerile sunt:
- redimensionarea schemelor de personal, respectiv adaptarea acestora la actualele condiţii impuse de modificările legislative;
- stabilirea unui volum optim de activitate pentru judecători şi pentru personalul auxiliar de specialitate prin reevaluarea programului privind volumul optim de activitate;
- luarea măsurilor pentru asigurarea unui raport de doi grefieri/judecător şi stabilirea unor politici de personal care să aibă în vedere, în principal, asigurarea unui număr optim de personal pentru fiecare instanţă şi nu interesul/dorinţa judecătorilor de a funcţiona la o anumită instanţă;
- pentru repartizarea judecătorilor stagiari/definitivi se impune a fi scoase posturi doar la instanţele care nu-şi pot desfăşura activitatea în condiţii optime din cauza numărului mare de posturi vacante;
- adoptarea unei politici de resurse umane în sensul luării măsurilor necesare pentru ocuparea posturilor de judecător la instanţele mici şi situate în zone geografice neatractive;
echilibrarea schemelor de personal prin raportare nu numai la numărul cauzelor înregistrare, ci şi la specificul, respectiv complexitatea acestora; - dezvoltarea aplicaţiei ECRIS şi adaptarea acesteia necesităţilor actuale ale instanţelor, modificărilor legale şi regulamentare, pentru a reflecta în mod real, cu privire la toţi parametrii, situaţia instanţelor de judecată, din perspectiva volumului şi complexităţii activităţii;
- achiziţionarea unor programe informatice care să permită transcrierea în mod direct a dezbaterilor din şedinţele de judecată, inclusiv a audierilor de părţi, martori, prin raportare la exigenţele procedurale vizând consemnarea acestora;
Referitor la frecvenţa mare a modificărilor legislative, lipsa de coerenţă a legislaţiei incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal, necorelarea prevederilor legale cu jurisprudenţa CCR, ICCJ, CEDO, CJUE, propunerile sunt:
- o colaborare mai strânsă între toate autorităţile implicate în procesul de creare şi asigurare a cadrului optim pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a actului de justiţie, prin conştientizarea existenţei acestor vulnerabilităţi şi luarea măsurilor necesare, potrivit competenţelor avute de fiecare autoritate, în vederea eliminării lor sau, cel puţin, a diminuării efectelor negative produse de acestea;
- sesizarea Ministerului Justiţiei în legătură cu eventualele necorelări legislative;
- o acţiune mai promptă a mecanismelor judiciare de unificare a practicii judiciare (recurs în interesul legii, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept);
stabilitate legislativă; - adoptarea unei viziuni asupra modului de legiferare care să confere viziune, predictibilitate şi coerenţă.
În ceea ce priveşte finanţarea sistemului juridic, sunt vizate:
- alocarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţii judiciare ( achiziţionarea de echipamente IT, mobilier, servicii electronice – certificate digitale, licenţe antivirus), efectuării reparaţiilor capitale, curente şi de întreţinere la sediile existente;
- finanţare la nivel optim prin măsuri bugetare; gestionarea bugetului justiţiei de către puterea judecătorească; autonomizarea financiar-bugerată prin preluarea bugetului de către CSM;
- trecerea veniturilor obţinute din taxele judiciare de timbru, amenzi judiciare, amenzi penale şi cheltuieli judiciare la bugetul Ministerului Justiţiei pentru a fi efectuate investiţii în sedii şi dotări materiale;
- întocmirea de proiecte în vederea obţinerii de fonduri europene pentru investiţii.
Editor : B.E.
About the Author
