Deși plățile cu telefonul și cele contactless au devenit tot mai răspândite, valoarea bancnotelor aflate în circulație în Uniunea Europeană continuă să crească. Temerile legate de război, atacuri cibernetice și dezastre naturale îi determină pe europeni să păstreze bani cash pentru situații de urgență. Valoarea bancnotelor aflate în circulație a ajuns la 1,6 trilioane de euro în iunie 2026, față de aproximativ 1 trilion de euro în 2016, anunță The Guardian.
Noile date arată un paradox: numerarul este folosit tot mai puțin pentru tranzacțiile de zi cu zi în multe dintre orașele Europei, însă valoarea totală a bancnotelor aflate în circulație este în creștere.
Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), a vorbit despre această evoluție în cadrul conferinței școlii de vară MacGill din Irlanda.
„Stocul total de bancnote continuă să crească. În ceea ce privește tranzacțiile, numărul de bancnote este în scădere, dar în ceea ce privește stocul, acesta este în creștere”, a spus Lane.
Creșterea rezervelor de numerar este asociată, potrivit experților, cu temerile privind războaiele, atacurile cibernetice care ar putea afecta sistemele de plăți și evenimentele meteorologice extreme.
În 2025, populației din UE i s-a recomandat să aibă suficiente alimente, apă și produse de primă necesitate pentru cel puțin 72 de ore, în cazul unor situații de urgență. Printre riscurile luate în calcul se numără incendiile de amploare, inundațiile, furtunile, atacurile cibernetice și alte evenimente ostile.
Gospodăriile au fost încurajate să își pregătească un kit de urgență care să includă apă îmbuteliată, un radio cu baterii, conserve și, foarte important, bani lichizi.
Datele BCE, care monitorizează numărul bancnotelor aflate în circulație din 2002, arată că valoarea acestora a crescut de la aproximativ 1 trilion de euro în 2016 la 1,6 trilioane de euro în iunie 2026.
În același timp, numărul bancnotelor aflate în circulație a depășit 31 de milioane, comparativ cu aproximativ 24 de milioane în 2019, înainte de pandemie. Cea mai folosită bancnotă în 2025 a fost cea de 50 de euro, urmată de cea de 100 de euro.
Mai multe state europene au început deja să le recomande cetățenilor să păstreze o anumită sumă în numerar pentru situații de urgență. Austria, Finlanda, Germania, Suedia și Țările de Jos au recomandat rezerve de aproximativ 70-100 de euro pe gospodărie, pentru acoperirea cheltuielilor de bază timp de 72 de ore în cazul în care serviciile online și aplicațiile mobile nu ar mai funcționa.
Olive McCarthy, profesoară la University College Cork, specializată în incluziune financiară, avertizează că numerarul trebuie folosit în continuare, nu doar păstrat pentru situații de criză.
„Deși sfatul de a păstra numerar pentru situații de urgență este bine întemeiat și servește să ne reamintească tuturor să fim pregătiți atunci când sistemele digitale ne lasă la greu, este esențial ca numerarul să nu fie privit doar ca o măsură de rezervă. Dacă încetăm să-l folosim atunci când nu există o criză, s-ar putea să nu fie ușor să-l folosim atunci când va apărea una.”
BCE consideră numerarul o componentă esențială a pregătirii pentru situații de criză și descrie drept un „paradox” faptul că utilizarea bancnotelor pentru cumpărăturile de zi cu zi scade, în timp ce numărul persoanelor care păstrează numerar crește.
Lane a subliniat, de asemenea, necesitatea unor măsuri legislative prin care rețelele de bancomate să fie menținute și să rămână accesibile în zonele comerciale din Uniunea Europeană.
„Unii consumatori preferă confidențialitatea și comoditatea banilor lichizi. De asemenea, observăm că se vorbește tot mai mult despre importanța banilor lichizi în situații de criză”, a afirmat McCarthy.
Ea a subliniat că numerarul are și un rol social important, deoarece este accesibil persoanelor în vârstă și altor categorii vulnerabile. Printre acestea se numără și victimele violenței domestice, care pot depinde de banii lichizi în situațiile în care partenerul le controlează cheltuielile.
Numerarul poate avea și un rol educativ, a mai spus McCarthy, fiind un instrument prin care copiii pot învăța mai ușor să își gestioneze banii și bugetul personal.
Editor : C.A.
About the Author
