Apa Nova București respinge concluziile Gărzii Naționale de Mediu privind posibila legătură dintre Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina și episodul de miros puternic resimțit în Capitală și Ilfov în 17 și 18 august. Compania susține că afirmațiile inspectorilor nu sunt susținute de măsurători care să demonstreze o legătură de cauzalitate și anunță că va contesta în instanță procesul-verbal de contravenție.
Poziția Apa Nova vine după publicarea, joi, 3 septembrie, a raportului întocmit de Garda Națională de Mediu în urma controalelor declanșate după cele peste 1.000 de sesizări ale locuitorilor din București și Ilfov privind disconfortul olfactiv. Verificările desfășurate în perioada 19 – 21 august au vizat și Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, operată de Apa Nova.
Compania contestă atât constatările referitoare la stația de epurare, pe care le consideră „nefundamentate din punct de vedere tehnic”, cât și sancțiunile aplicate în urma controlului.
„Precizăm că stația este operată în conformitate cu procedurile și cerințele legislative aplicabile, precum și în linie cu bunele practici industriale în domeniu”, transmite Apa Nova într-un comunicat pentru Digi24.
Apa Nova: „Percepții personale” ale personalului de control
Compania susține că Garda de Mediu nu ar fi prezentat măsurători sau analize care să demonstreze că funcționarea Stației Glina a provocat episodul de disconfort olfactiv.
„Majoritatea concluziilor raportului se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale personalului de control, care nu sunt susținute de măsurători sau de analize capabile să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv”, arată Apa Nova.
Compania invocă inclusiv un pasaj din raportul GNM în care instituția precizează că legislația actuală nu stabilește criterii obiective privind intensitatea, durata sau frecvența pe baza cărora un miros să poată fi constatat și cuantificat, evaluarea depinzând în mare măsură de percepția persoanei și de aprecierea agentului constatator.
Ce spune Apa Nova despre ușile deschise ale halei de nămol
Unul dintre aspectele asupra cărora compania aduce clarificări privește ușile halei de deshidratare a nămolului. Potrivit Apa Nova, acestea sunt deschise temporar numai pentru scoaterea containerelor de nămol, operațiune necesară în procesul tehnologic.
Compania atrage atenția și asupra momentului în care inspectorii Gărzii de Mediu au făcut constatarea: controlul s-a desfășurat între 19 și 21 august, în timp ce episodul de miros reclamat de bucureșteni s-a produs în 17 și 18 august.
„Situația menționată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17 – 18 august, iar presupunerea că ușile ar fi fost menținute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă”, precizează compania.
Apa Nova mai arată că hala de deshidratare a nămolului dispune de un sistem de ventilație, captare și tratare a aerului viciat. Două unități introduc aer curat, iar aerul viciat este captat și direcționat către instalația de dezodorizare printr-un sistem de extracție cu o capacitate de 95.000 de metri cubi pe oră.
Compania contestă existența unor disfuncționalități la stație
Apa Nova respinge și aprecierile privind existența unei „atmosfere puternic viciate” în interiorul halei, susținând că acestea nu sunt însoțite de rezultate ale unor măsurători. Potrivit companiei, determinările efectuate periodic de un laborator acreditat privind calitatea aerului la locul de muncă în această zonă nu au evidențiat depășiri ale limitelor aplicabile.
Apa Nova mai susține că funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are impact asupra calității aerului, inclusiv din punct de vedere olfactiv.
În ceea ce privește procesul de epurare, compania afirmă că analizele probelor prelevate atât din secțiunea de monitorizare a stației, cât și din râul Dâmbovița, unde este evacuată apa uzată epurată, au indicat valori mult sub limitele prevăzute de directiva europeană aplicabilă.
„Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcționarea procesului de epurare și nu susțin existența unor disfuncționalități de natură să genereze impactul olfactiv atribuit stației în cadrul raportului GNM”, susține Apa Nova.
Compania concluzionează că datele tehnice de care dispune nu demonstrează existența unei legături între funcționarea Stației Glina și mirosul reclamat în București și Ilfov în 17 – 18 august.
„În aceste condiții, Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile, care nu indică disfuncționalități care să demonstreze o legătură de cauzalitate între operarea stației și episodul din 17–18 august. Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv”, se arată în poziția transmisă joi.
Compania anunță totodată că disputa cu Garda de Mediu va ajunge în instanță. „Apa Nova va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție întocmit cu ocazia controlului și va pune la dispoziția autorităților competente toate datele și argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate”, precizează compania.
Printre documentele pe care Apa Nova intenționează să le prezinte se numără buletinele de analiză pentru apa epurată și determinările privind noxele profesionale.
Editor : M.I.
About the Author
