Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea dintre preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, şi premierul demis Ilie Bolojan, preşedintele PNL, în primul rând pentru protejarea CCR şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale. Un mesaj similar au transmis şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii, asemănător, totodată, celui transmis anterior de către preşedinţii curţilor de apel din România.
„Consiliul Superior al Magistraturii constată că informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o întâlnire dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul şi obiectul acestei întrevederi. Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu relevanţă instituţională semnificativă, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică”, au transmis, duminică, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei consideră că independenţa unei jurisdicţii nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare şi funcţionare, ci „depinde în mod esenţial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum şi de capacitatea instituţiei de a înlătura, prin explicaţii clare şi complete, orice suspiciune rezonabilă privind existenţa unor raporturi incompatibile cu exigenţele de imparţialitate”.
CSM mai susţine că în cazul Curţii Constituţionale, această exigenţă este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autorităţile statului, sunt aplicate în mod direct de instanţele judecătoreşti şi, în numeroase situaţii, privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraţilor, regimul salarizării sau soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională în care este implicată autoritatea judecătorească.
„Consiliul aminteşte că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. Poziţia exprimată public la acel moment a evidenţiat necesitatea ca asupra activităţii Curţii Constituţionale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca acelaşi standard de exigenţă să fie menţinut în mod constant, indiferent de funcţiile deţinute sau de contextul instituţional”, a mai transmis sursa citată.
În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, raţiunea desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi temele care au făcut obiectul discuţiilor.
„O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituţiile statului şi în actul de justiţie presupune aplicarea consecventă a aceloraşi standarde de independenţă, imparţialitate şi transparenţă, indiferent de instituţia sau persoanele vizate”, au mai afirmat reprezentanţii CSM.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii din România, un astfel de mesaj fiind dat publicităţii anterior şi de către preşedinţii curţilor de apel.
CCR precizează că președinta instituției, Elena-Simina Tănăsescu, nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan cauze aflate pe rolul Curții, după informațiile apărute în presă despre o întâlnire între cei doi în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Curtea nu neagă însă că întâlnirea a avut loc. Precizarea vine înainte ca CCR să reia dezbaterile privind sesizările de neconstituționalitate referitoare la Legea integrității și după ce deputatul PSD Mihai Fifor a cerut explicații publice. Informațiile privind întâlnirea au fost distribuite vineri de senatorul PSD Daniel Zamfir.
Ședința CCR pe Legea integrității, luni
CCR urmează să se pronunțe pe Legea integrității luni, 17 august.
Președintele Nicușor Dan a susținut, în sesizarea publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, că actul normativ a fost adoptat de Parlament cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Una dintre criticile formulate vizează sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă în lege în legătură cu obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese.
„Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la «soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți», sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21”, arată sesizarea președintelui.
Nicușor Dan critică lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea momentului în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic și susține că această formulare afectează previzibilitatea legii.
O sesizare împotriva actului normativ a fost depusă săptămâna trecută și de mai mulți senatori PNL și USR.
Editor : A.C.
About the Author
