Rectificarea bugetară din această toamnă va arăta dacă statul se poate baza pe veniturile estimate la începutul anului sau trebuie să-și revizuiască planurile pentru ultimele luni din 2026, susține o analiză Frames. Statul trebuie să acopere plăți către furnizori și autorități locale, cofinanțarea proiectelor europene și investițiile, în timp ce costul dobânzilor crește, iar o parte din fondurile PNRR nu a ajuns încă în țară.
„De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Aproximativ 53,4 miliarde de lei din această sumă urmau să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.
Investițiile depind de ritmul în care sunt aprobate și plătite cererile de fonduri europene. Dacă banii întârzie, statul trebuie să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau să se împrumute, într-un context în care finanțarea datoriei costă tot mai mult.
România a încasat aproximativ 66% din alocarea PNRR
După renegocierea din august 2026, alocarea României prin PNRR este de 20,11 miliarde de euro: 13,57 miliarde de euro granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi. Pe 9 octombrie, România a încasat peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, iar totalul fondurilor primite prin program a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro, aproape 66% din alocarea revizuită.
Diferența de aproximativ 6,84 miliarde de euro nu înseamnă că banii sunt pierduți, dar nici că se află deja la dispoziția statului. România a depus ultima cerere de plată, în valoare de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării, însă sumele pot fi considerate încasate doar după evaluarea și aprobarea Comisiei Europene.
„Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util”, avertizează Negrescu. Dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, spune el, golul bugetar nu poate fi rezolvat doar prin amânarea unor plăți.
Încasări mai mici din taxele pentru aparatele de jocuri de noroc
Frames recomandă ca la rectificare să fie analizate și veniturile din sectoarele cu regimuri fiscale speciale, inclusiv cele din industria jocurilor de noroc. După intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, autorizarea activităților a fost mutată și la nivel local, iar operatorii au nevoie de autorizații emise de primării, pe lângă cele naționale.
Potrivit datelor invocate în analiză, taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au adus 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025 și 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026. Diferența este de 185 de milioane de lei, aproximativ 38%.
Frames susține că întârzierile administrative au contribuit la scăderea încasărilor. La 1 septembrie, doar 90 dintre aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare pentru autorizarea locală. În consecință, afirmă firma de consultanță, unii operatori licențiați nu au putut obține autorizațiile locale la timp.
O analiză publicată în septembrie estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530–550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Aceste valori sunt estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial. Efectul complet ar urma să poată fi evaluat după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor. Separat, FEDBET, organizația reprezentativă a industriei, a transmis că peste 1.300 de locații s-au închis și aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.
„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat”, spune Negrescu. El afirmă că industria contribuie anual cu aproximativ 1,3 miliarde de euro la buget, prin taxe, impozite și contribuții, și susține că efectele OUG nr. 7/2026 ar trebui evaluate la rectificare.
Ce ar trebui să urmărească rectificarea bugetară
Analiza Frames recomandă ca rectificarea să pornească de la o comparație între veniturile programate și cele încasate efectiv. Diferențele ar trebui explicate prin prognoze nerealiste, schimbări legislative cu efecte necalculate sau încetinirea activității economice.
Printre prioritățile indicate se numără accelerarea încasărilor europene, recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
Cheltuielile cu salariile, pensiile, prestațiile sociale și transferurile sunt dificil de redus fără efecte economice și sociale, în timp ce investițiile depind de fondurile europene, iar dobânzile apasă tot mai mult asupra bugetului.
„Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb”, afirmă managerul Frames. El susține că și bugetul pe 2027 ar trebui construit pe încasări reale, nu pe venituri doar estimate.
Editor : A.D.
About the Author
