Planificarea unei vacanțe nu înseamnă doar rezervarea transportului și a cazării, ci și verificarea condițiilor de călătorie impuse de statul de destinație. În cazul Turciei, românii care folosesc pașaportul trebuie să respecte regula valabilității de cel puțin 150 de zile de la data intrării în țară, iar cei care călătoresc împreună cu minori trebuie să aibă asupra lor toate documentele și acordurile prevăzute de lege pentru a evita problemele la ieșirea din România.
În contextul creșterii semnificative a numărului de persoane care călătoresc în perioada sezonului estival, Poliția de Frontieră Română recomandă cetățenilor să își planifice din timp deplasările și să se informeze cu privire la condițiile de călătorie, pentru a evita eventualele întârzieri și pentru a contribui la fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei și aeroporturile internaționale.
Regula celor 150 de zile pentru pașaport: Una dintre condițiile de intrare în Turcia
Cetățenii români pot călători în Turcia în scop turistic atât în baza pașaportului, cât și a cărții de identitate sau a cărții electronice de identitate, cu condiția ca documentele să fie valabile. Șederea fără viză este permisă pentru cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile.
Pentru persoanele care aleg să intre în Turcia folosind pașaportul, documentul de călătorie trebuie să fie valabil cel puțin 150 de zile de la data intrării în țară și să conțină minimum o filă liberă. Simplul fapt că pașaportul nu este expirat nu este suficient pentru îndeplinirea condițiilor de intrare impuse de autoritățile turce, motiv pentru care verificarea valabilității înainte de plecare este esențială.
Călătoria cu cartea de identitate este permisă doar în scop turistic
Începând cu 21 mai 2024, cetățenii români pot intra în Turcia și în baza cărții de identitate sau a cărții electronice de identitate aflate în termen de valabilitate. Măsura a fost introdusă printr-un decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial al Republicii Turcia și se aplică exclusiv călătoriilor în scop turistic.
În aceste condiții, românii pot intra, tranzita sau rămâne pe teritoriul Turciei fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice interval de 180 de zile. La fiecare intrare în Turcia pe baza cărții de identitate, autoritățile de frontieră turce eliberează un formular care conține data intrării, datele de identificare ale titularului și ștampila de frontieră.
- Documentul trebuie păstrat pe toată durata șederii, deoarece înlocuiește ștampila aplicată în pașaport și poate fi solicitat atât la eventualele controale efectuate de autoritățile turce, cât și la ieșirea din țară.
Ministerul Afacerilor Externe atrage atenția că verificările la punctele de trecere a frontierei pot dura mai mult în cazul persoanelor care călătoresc cu cartea de identitate decât al celor care folosesc pașaportul. Totodată, instituția recomandă verificarea condițiilor de intrare înainte de plecare, deoarece autoritățile statului de destinație le pot modifica, iar operatorii de transport pot refuza îmbarcarea pasagerilor care nu dețin documentele necesare.
- Excepția privind utilizarea cărții de identitate nu se aplică șoferilor care desfășoară activități comerciale, precum conducătorii de camioane, autocare, autobuze sau microbuze. Aceștia trebuie să dețină în continuare un pașaport românesc valabil, viza necesară pentru activitatea desfășurată și celelalte documente solicitate de autoritățile turce, inclusiv atunci când tranzitează Turcia către un alt stat.
Ce documente pot folosi adulții pentru a ieși din România
Cetățenii români adulți pot ieși din România numai în baza unui document individual de călătorie valabil. În funcție de statul de destinație, acesta poate fi cartea de identitate, cartea electronică de identitate sau pașaportul.
Pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, cetățenii români pot călători în baza pașaportului sau a actului național de identitate, cu condiția ca documentul să fie în termen de valabilitate. Chiar dacă la frontierele interne Schengen nu mai există controale sistematice, documentul de identitate trebuie păstrat asupra titularului, deoarece autoritățile pot efectua verificări pe teritoriul statului tranzitat sau al celui de destinație.
Apartenența deplină a României la spațiul Schengen nu elimină obligația de a avea asupra sa un document de călătorie recunoscut. Eliminarea controalelor sistematice la frontierele interne înseamnă doar că verificările nu mai au loc în mod obișnuit la punctele de trecere a frontierei, nu că cetățenii pot circula fără acte de identitate.
În cazul statelor din afara Uniunii Europene, regulile diferă de la o țară la alta
Unele state acceptă cartea de identitate românească, altele solicită exclusiv pașaportul, iar unele impun ca acesta să fie valabil încă trei sau șase luni după data intrării ori după data estimată a plecării. În funcție de destinație, pot exista și alte condiții de intrare, precum obligativitatea obținerii unei vize sau prezentarea unor documente suplimentare. Poliția de Frontieră recomandă verificarea cerințelor impuse atât de statul de destinație, cât și de cele tranzitate, deoarece documentele suficiente pentru ieșirea din România nu garantează automat admiterea pe teritoriul altui stat.
Permisul de conducere nu poate înlocui pașaportul sau actul național de identitate. Acesta atestă doar dreptul de a conduce un autovehicul și nu are valoarea unui document de călătorie.
Cartea de identitate și cartea electronică de identitate valabile sunt documente de călătorie care permit cetățenilor români să își exercite dreptul la liberă circulație în statele membre ale Uniunii Europene și în statele terțe care le recunosc în acest scop. În schimb, cartea de identitate simplă (CIS) nu este document de călătorie și nu poate fi utilizată pentru ieșirea din România sau pentru deplasările în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Aceasta servește exclusiv pentru dovedirea identității și a domiciliului pe teritoriul României.
Ce documente sunt necesare pentru copiii care ies din țară
Minorii români pot ieși din România numai în baza unui document individual de călătorie valabil și doar însoțiți de o persoană majoră, cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Certificatul de naștere nu este suficient și nu poate fi folosit pentru trecerea frontierei. În funcție de vârstă și de statul de destinație, copiii pot călători cu pașaportul. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot utiliza și cartea de identitate sau cartea electronică de identitate, în statele care recunosc aceste documente ca acte de călătorie.
Condițiile privind ieșirea din România se aplică inclusiv călătoriilor în statele din spațiul Schengen. Deși controalele sistematice la frontierele interne au fost eliminate, polițiștii de frontieră pot efectua verificări punctuale în aeroporturi, porturi sau în apropierea granițelor, iar lipsa documentelor obligatorii poate împiedica ieșirea din țară.
Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, este suficient să prezinte documentul de călătorie valabil, acordul acestora rezultând din prezența lor. Totuși, este recomandat ca părinții să aibă asupra lor și certificatul de naștere al copilului, mai ales dacă numele de familie diferă, pentru a putea dovedi legătura de rudenie în cazul unor verificări.
Atunci când copilul călătorește doar cu unul dintre părinți, este necesară, în principiu, declarația autentificată a celuilalt părinte prin care acesta își exprimă acordul pentru deplasarea în străinătate. Declarația poate avea o valabilitate de până la trei ani de la data autentificării și reprezintă un act juridic unilateral, potrivit Codului civil.
- Consimțământul celuilalt părinte nu este necesar dacă părintele însoțitor exercită singur autoritatea părintească, dacă celălalt părinte a decedat, este declarat dispărut, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești, este pus sub interdicție, se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința sau dacă există o hotărâre judecătorească definitivă prin care acordul acestuia a fost suplinit. În toate aceste situații trebuie prezentate documentele care dovedesc situația juridică invocată.
În cazul părinților divorțați, obligația de a prezenta acordul celuilalt părinte nu dispare automat. Dacă autoritatea părintească este exercitată în comun, declarația rămâne necesară, cu excepțiile prevăzute expres de lege.
Dacă minorul călătorește împreună cu bunicii, alte rude sau cu o altă persoană majoră, însoțitorul trebuie să prezinte declarația autentificată a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească ori a reprezentantului legal. Declarația trebuie să cuprindă acordul pentru deplasare, datele persoanei care însoțește copilul și informațiile privind persoana căreia acesta îi va fi încredințat în statul de destinație.
- Declarația poate fi autentificată la un notar public din România sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cu respectarea cerințelor privind apostilarea sau supralegalizarea, atunci când acestea sunt aplicabile.
În cazul însoțitorilor care nu sunt părinți, polițiștii de frontieră verifică și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege prin consultarea bazelor de date, fără ca persoana să mai fie obligată să prezinte un certificat de cazier judiciar în format fizic.
Când poate călători singur un minor și în ce situații se aplică excepțiile prevăzute de lege
Un minor care a împlinit vârsta de 16 ani poate ieși singur din România numai în condițiile prevăzute de Legea nr. 248/2005. Acesta trebuie să dețină un document individual de călătorie valabil și declarația autentificată a ambilor părinți sau a reprezentanților legali, prin care aceștia își exprimă acordul pentru deplasare.
Există însă o excepție pentru adolescenții care se deplasează către domiciliul sau reședința lor legală din străinătate. În această situație, este suficient documentul de călătorie valabil, însoțit de actele care dovedesc domiciliul ori reședința legală în statul de destinație, indiferent dacă minorul călătorește singur sau este însoțit.
Legea prevede și alte situații în care ieșirea din țară este permisă în baza unor reguli speciale. Astfel, pentru participarea la studii, concursuri oficiale, tratamente medicale sau alte activități similare, minorul poate călători în condițiile prevăzute de lege, cu prezentarea documentelor care justifică scopul deplasării și, după caz, a declarației autentificate a unuia dintre părinți.
În cazul deplasărilor pentru tratament medical care nu poate fi efectuat în România și fără de care viața ori sănătatea copilului ar fi grav puse în pericol, ieșirea din țară este posibilă și în lipsa acordului ambilor părinți, dacă sunt prezentate documentele medicale emise sau avizate de autoritățile române competente.
Poliția de Frontieră recomandă ca, înainte de plecare, părinții să verifice atât condițiile legale privind ieșirea din România, cât și regulile impuse de statul de destinație și de operatorul de transport, deoarece companiile aeriene, feroviare sau rutiere pot aplica propriile condiții pentru pasagerii cu vârsta sub 18 ani.
Editor : C.S.
About the Author
