Oprirea Unității 2 de la Cernavodă va pune presiune suplimentară pe sistemul energetic, însă producția eoliană și cea solară pot contribui la compensarea deficitului, a declarat miercuri, în exclusivitate pentru Digi24, Otilia Nuțu, expert în energie. Ea atrage atenția că România a pierdut timp important din cauza întârzierilor în dezvoltarea rețelelor și a proiectelor de stocare și spune că autoritățile trebuie să accelereze investițiile.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă va fi resimțită în sistemul energetic, însă producția eoliană și cea solară pot contribui la compensarea unei părți din energia pierdută, spune Otilia Nuțu, expert în energie. Ea atrage însă atenția că România are în continuare probleme importante în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor, stocarea energiei și conectarea noilor capacități de producție.
Nuțu consideră că problema principală nu este doar lipsa unor noi capacități de producție, ci și întârzierea proiectelor care ar putea ajuta România să gestioneze mai bine perioadele cu surplus sau deficit de energie.
În opinia sa, o atenție deosebită trebuie acordată situației Complexului Energetic Oltenia și proiectelor care ar fi trebuit realizate în cadrul planului de restructurare finanțat inclusiv cu sprijin european.
„Principalii băieți deștepți de care ar trebui să vorbim sunt cei care căpușează Complexul Energetic Oltenia și din cauza cărora nu se poate închide cărbunele și pune ceva în loc”, a afirmat expertul în energie
Expertul în energie susține că România ajunge într-o situație în care vinde energie ieftin atunci când există un excedent de producție și este nevoită să cumpere la prețuri mai mari atunci când oferta scade.
Potrivit acesteia, diferențele de preț dintre perioadele cu producție ridicată și cele cu deficit ar trebui să reprezinte un semnal pentru investitorii interesați de dezvoltarea capacităților de stocare.
„În momentul în care ai un excedent de ofertă, prețul scade foarte mult. Când ai un deficit de ofertă, atunci prețul crește foarte mult, iar asta ar da un semnal foarte bun de preț pentru cine vrea să investească în stocare”, a explicat Otilia Nuțu.
România are proiecte de stocare întârziate
Expertul spune că investițiile în stocarea energiei au fost frânate atât de cadrul legislativ, cât și de întârzierile administrative.
„Sunt foarte multe proiecte de stocare care sunt întârziate cu lunile din cauză că nu primesc avize de racordare la rețea sau licențiere de la ANRE. Și aici m-aș uita din nou tot la autoritățile statului”, a declarat ea.
În acest context, oprirea Unității 2 de la Cernavodă va pune o presiune suplimentară pe sistem, întrucât aproximativ 700 de megawați de capacitate de producție vor fi indisponibilizați.
Totuși, Otilia Nuțu spune că evoluția producției din surse regenerabile poate contribui la compensarea parțială a acestei pierderi.
„Sigur că se va simți și sigur că vântul poate să bată sau să nu bată. Însă ceea ce vedem este faptul că producția eoliană și producția solară se compensează destul de bine”, a explicat expertul.
Ea a dat exemplul unei zile în care producția fotovoltaică a fost mai redusă din cauza norilor, însă producția eoliană a crescut și a compensat parțial această scădere.
„În restul lumii se investește foarte mult în proiecte combinate”
Otilia Nuțu susține că România ar trebui să accelereze dezvoltarea unor proiecte care combină energia solară, energia eoliană și sistemele de stocare.
„Dacă ne uităm la ce proiecte evoluează cel mai rapid în restul lumii, vedem că, în general, se investește foarte mult în proiecte combinate solar cu eolian și cu stocare”, a spus ea.
În schimb, România ar fi pierdut timp din cauza unor decizii legislative și a ritmului lent al investițiilor în infrastructura de transport și distribuție a energiei.
Expertul a comparat situația României cu cea din Bulgaria, despre care spune că a avansat mai rapid în dezvoltarea rețelelor și a noilor capacități.
„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Bulgaria, vedem că, în timp ce noi nu aveam capacitate de rețea în Dobrogea doi ani de zile de la criza trecută, la ei nu a fost această problemă și, din cauza asta, sunt mult mai avansați decât noi”, a afirmat Otilia Nuțu.
Investițiile în rețele, principala urgență
Pentru ca România să poată recupera decalajul, expertul consideră că investițiile în rețele trebuie accelerate.
Otilia Nuțu atrage atenția că unele proiecte de racordare a noilor capacități sunt întârziate chiar și cu ani.
„Aș vrea ca ANRE să se ducă și să întrebe la Transelectrica de ce absolut toate proiectele de racordare de noi capacități sunt întârziate cu de la unu până la 15 ani, dacă ne uităm în planurile lor succesive de investiții pe 10 ani”, a spus ea.
În același timp, consideră că unele dintre reglementările care îngreunează dezvoltarea proiectelor energetice ar trebui eliminate sau simplificate.
Un exemplu este un proiect al Hidroelectrica privind instalarea unor panouri fotovoltaice flotante și a unor baterii pe lacurile de acumulare.
Potrivit Otiliei Nuțu, astfel de sisteme ar putea avea avantaje multiple: ar produce energie solară, iar panourile ar contribui și la reducerea evaporării apei din lacurile de acumulare, un aspect important în perioadele de secetă.
„Proiectul acela zace undeva prin niște hârtii, prin niște sertare, de luni și luni de zile, deși ar fi foarte profitabil și ar fi foarte bun acum”, a afirmat expertul.
Panouri solare peste parcări și terenuri agricole
Otilia Nuțu spune că România ar putea aplica și soluții deja folosite în alte țări europene, fără să fie nevoie de tehnologii foarte complexe.
Printre acestea se numără instalarea de panouri fotovoltaice deasupra parcărilor supermarketurilor, împreună cu baterii și stații de încărcare pentru mașini electrice.
O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare deasupra culturilor agricole, la o anumită înălțime. Astfel, acestea ar putea produce energie, dar ar putea proteja și culturile de fenomene precum grindina și de expunerea excesivă la soare.
Expertul a mai menționat posibilitatea instalării unor panouri fotovoltaice pe terenuri aflate în proprietatea statului, inclusiv în anumite zone din apropierea infrastructurii feroviare.
„Lucrurile astea sunt chestiuni foarte simple, care se pot face foarte repede, în decurs de câteva luni și care nu necesită cine știe ce tehnologie sofisticată, ca atunci când vorbim de reactoarele 3 și 4 sau de SMR-uri”, a explicat Otilia Nuțu.
În opinia sa, astfel de soluții ar putea fi implementate într-un timp relativ scurt și ar contribui la creșterea producției de energie și la reducerea presiunii asupra sistemului.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă vine într-un moment dificil pentru sistemul energetic românesc, după ce și Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. În acest context, dezvoltarea rapidă a producției din surse regenerabile, a capacităților de stocare și a rețelelor de transport și distribuție devine una dintre principalele provocări pentru autorități.
Editor : C.A.
About the Author
