Sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil și filialelor sale urmăresc blocarea veniturilor care alimentează economia de război a Rusiei. Deși în România nu se folosește țiței rusesc, activitățile ar putea fi afectate, întrucât sancțiunile americane se aplică tuturor entităților controlate în proporție de cel puțin 50% de companiile vizate. În aceste condiții, autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă permit vânzarea activelor, intervin direct sau continuă activitatea asumându-și riscurile generate de sancțiuni.
Guvernul vrea retragerea Lukoil din România
În România, afacerile Lukoil funcţionează prin rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploieşti, a treia rafinărie a țării ca mărime, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 2,5 milioane de tone/an şi o reţea de 320 staţii de carburanţi. Acestea sunt operate de Petrotel Lukoil și Lukoil România, companii deținute de traderul elvețian Litasco, aflat în orbita grupului rus, iar viitorul lor devine incert în contextul sancțiunilor.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Politico, vineri, că ar prefera ieșirea de piață a operatorului petrolier, fără ca aceasta să paralizeze infrastructura de rafinare şi distribuţie: „Lukoil va avea acum obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită” și că „Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”.
Lecţie din modelul bulgar
Peste graniţă, în Bulgaria, sitaţia a fost imediat reglementată prin lege: orice vânzare sau transfer al activelor Lukoil – rafinării, terenuri, echipamente, depozite, reţele de distribuţie – necesită aprobarea Consiliului de Miniştri şi avizul Agenţiei de Securitate. Fără aceste aprobări, tranzacţia este nulă. Autorităţile de la Sofia au justificat măsurile drept necesare pentru „protejarea stabilităţii pieţei interne a combustibililor”.
Precedentul este relevant pentru România pentru că arată ce pârghii poate activa statul pentru a controla ieşirea sau vânzarea activelor strategice.
Greu de găsit un cumpărător rapid
Un scenariu al vânzării rapide este dificil. Rafinăria Petrotel nu are ieșire la mare, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu țiței competitiv, iar rezultatele financiare au fost oscilante în ultimii ani, atât pentru rafinărie, cât și pentru rețeaua de stații de carburanți, arată o analiză a Economica.net.
Exemplul Bulgariei arată cât de dificil poate fi găsit un cumpărător: rafinăria mult mai mare de la Burgas, tot a grupului rus, este scoasă la vânzare de ani de zile fără succes. În plus, sancțiunile americane pot descuraja băncile să finanțeze tranzacții cu entități controlate de grup, blocând procesele comerciale necesare unei preluări.
Lukoil continuă să opereze activ în Belgia, Țările de Jos, România și Bulgaria, menținând o prezență puternică pe piața europeană a combustibililor, iar rafinăria din Burgas rămâne unul dintre principalele motive pentru care Uniunea Europeană nu a impus încă sancțiuni directe companiei ruse.
Scenarii pe masa Guvernului
Investitorii occidentali mari par puțin interesați, dată fiind dimensiunea rafinăriei, lipsa accesului la mare și riscurile geopolitice. Variantele cel mai des discutate sunt investitori regionali precum SOCAR sau MOL, sau consorții alcătuite din traderi și companii mai mici, însă și acestea se lovesc de constrângeri financiare și strategice.
Pe masa Guvernului se află mai multe scenarii: de la vânzarea către un operator privat până la o tranziție controlată în care grupul rus își reduce treptat prezența. O implicare directă a statului, după modelul german – unde guvernul de la Berlin a preluat temporar controlul asupra rafinăriei Rosneft-Schwedt pentru a proteja securitatea energetică – însă această soluție este complicată de limitările bugetare și logistice ale României.
Rămâne în discuție și un scenariu de tranziție controlată, în care grupul rus își reduce treptat prezența, iar activele sunt gestionate de un nou operator, astfel încât infrastructura să continue să funcționeze.
Se vor scumpi carburanții?
Deciziile trebuie luate într-un calendar foarte strâns. Termenul-limită stabilit de autoritățile americane pentru încetarea colaborărilor cu entitățile vizate este 21 noiembrie 2025. Dacă vânzarea sau reorganizarea nu sunt finalizate până atunci, statul român s-ar putea confrunta cu blocaje operaționale la rafinărie și în rețeaua de distribuție.
Acest lucru ar putea reduce oferta de carburanți pe piața intern și crește dependența de importuri, generând scumpiri și riscuri suplimentare pentru securitatea energetică națională deoarece pierderea unei rafinării reduce semnificativ capacitatea internă de procesare a ţiţeiului.
Read MoreMediafax
