Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, are în față un test major de diplomație economică la reuniunea G20 din Carolina de Nord. Washingtonul vrea să convingă principalele economii ale lumii să reducă dezechilibrele comerciale, să sprijine creșterea economică și să rupă legăturile comerciale cu Iranul. În același timp, Bessent trebuie să răspundă îngrijorărilor privind datoria SUA și creșterea randamentelor obligațiunilor, arată Reuters.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, se confruntă săptămâna aceasta cu un test major de diplomație economică. El încearcă să convingă liderii financiari ai principalelor economii din G20 să reducă dezechilibrele comerciale globale, să stimuleze creșterea economică și să limiteze legăturile comerciale cu Iranul, în timp ce încearcă să calmeze îngrijorările privind creșterea datoriei SUA și a randamentelor obligațiunilor.
După ce anul trecut a evitat reuniunile G20 organizate în Africa de Sud, Bessent încearcă acum să readucă organizația sub o agendă promovată de Statele Unite, în linie cu viziunea administrației președintelui Donald Trump. Reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale are loc luni și marți, în orașul Asheville, din Munții Blue Ridge, în Carolina de Nord.
Întâlnirea se desfășoară într-un context dominat de incertitudini privind următoarele măsuri tarifare ale administrației Trump, de conflictul comercial tot mai intens cu Canada, dar și de creșterea prețurilor la energie și materii prime, pe fondul războiului cu Iranul.
Tarifele, una dintre principalele surse de tensiune
Conflictul nerezolvat a menținut Strâmtoarea Ormuz închisă, afectând perspectivele de creștere economică ale aproape tuturor economiilor din G20.
Bessent a avertizat că țările care continuă să cumpere petrol iranian sau să faciliteze alte tranzacții cu Teheranul riscă să fie vizate de sancțiuni secundare americane. Vineri, el a impus restricții unei bănci cu sediul în Egipt, țară membră a G20, din cauza legăturilor acesteia cu Iranul prin intermediul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite.
Combinația acestor presiuni riscă să amplifice tensiunile în cadrul unui forum extrem de divers, care reunește inclusiv China și Rusia și care întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord privind acțiuni colective. În ultimii ani, G20 a fost adesea afectat de tensiunile geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina.
„Secretarul Bessent va dori să pună Iranul în centrul atenției și să discute despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Iranului, iar multe țări de la masa G20 vor dori să discute despre orice altceva”, a declarat Josh Lipsky, președintele departamentului de economie internațională al Atlantic Council. „Vor dori să discute despre tarife.”
După ce, în februarie, Curtea Supremă a anulat tarifele globale extinse impuse de președintele Donald Trump în baza unei legi privind situațiile de urgență națională, administrația americană a încercat să reconstruiască aceste taxe folosind alte temeiuri juridice.
Toate țările membre G20 și Uniunea Europeană s-au numărat printre cele 60 de economii vizate în luna iulie de tarife americane de 10% sau 12,5%, ca urmare a aplicării presupus neglijente a interdicțiilor privind munca forțată.
În plus, 16 dintre principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, dintre care mai mult de jumătate sunt membri ai G20, riscă să fie supuși unor tarife suplimentare menite să contracareze presupusa capacitate industrială excedentară, în cadrul unei anchete comerciale separate.
Reducerea dezechilibrelor comerciale
Tarifele reprezintă un element central al strategiei administrației Trump de reducere a dezechilibrelor comerciale globale. Un înalt oficial al Trezoreriei SUA a susținut că aceste dezechilibre sunt alimentate de politici economice guvernamentale care distorsionează piețele și „împiedică concurența loială”. Problema va fi unul dintre principalele subiecte de discuție la reuniunea de la Asheville.
Oficialii europeni sunt interesați, la rândul lor, să discute despre creșterea exporturilor chinezești, care pune presiune pe industriile europene, inclusiv pe sectorul auto, potrivit unui oficial european care participă la reuniune.
Pe fondul cererii interne cronice scăzute, China și-a intensificat exporturile de vehicule electrice, semiconductori și alte produse. Exporturile totale ale țării au crescut cu 23,9% în iulie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În contextul tarifelor americane ridicate și al interdicției totale privind vehiculele chinezești, exporturile Chinei s-au îndreptat tot mai mult către Europa. Situația a alimentat apelurile din Uniunea Europeană pentru măsuri mai stricte de limitare a importurilor din China.
China, membră a G20, a manifestat însă un interes redus față de solicitările de lungă durată privind reducerea subvențiilor industriale și reechilibrarea economiei, prin trecerea de la dependența de exporturi la stimularea consumului intern. Fondul Monetar Internațional estimează că yuanul chinez este subevaluat cu 21%.
Datoria SUA, o altă problemă pe masa G20
Economiștii susțin însă că Statele Unite au manifestat un interes redus față de cealaltă parte a ecuației: reducerea semnificativă a deficitului bugetar, măsură care ar putea contribui la temperarea cererii de importuri.
Datoria publică totală a Statelor Unite a depășit pragul de 40 de trilioane de dolari pe 19 august, după ce s-a dublat începând din 2017, în timpul celor două mandate ale lui Donald Trump și al președinției lui Joe Biden.
Piețele financiare devin tot mai preocupate de traiectoria viitoare a datoriei americane.
Randamentele obligațiunilor pe 30 de ani au atins în această lună cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani. Bessent a surprins însă piețele prin anunțarea dublării răscumpărărilor programate de titluri de stat cu scadență mai lungă, la 4 miliarde de dolari pentru fiecare operațiune. Măsura a contribuit temporar la reducerea randamentelor.
Decizia a atras critici inclusiv din partea fostului mentor al lui Bessent de pe Wall Street, Stanley Druckenmiller, și a alimentat îngrijorările unor bancheri centrali că Trezoreria ar putea adopta o abordare mai intervenționistă pe o piață cunoscută pentru emisiunile sale de titluri de datorie „regulate și previzibile”.
Întrebat cum va aborda Bessent preocupările privind piața datoriei în discuțiile cu omologii săi din G20, un înalt oficial al Trezoreriei SUA a declarat că randamentele obligațiunilor pe termen lung „au depășit ceea ce considerăm a fi valoarea justă”, iar Trezoreria s-a angajat să reducă aceste randamente.
Tacticile lui Bessent s-au extins și asupra monedelor unor țări din G20. SUA și Japonia au intervenit împreună, la 1 august, pentru susținerea yenului, iar Trezoreria americană a efectuat achiziții de pesos argentinieni în octombrie 2025.
„Nu se vor lăsa convinși de cuvinte de consolare”
Participanții la reuniunea G20 nu vor fi ușor convinși de promisiunile Washingtonului, avertizează Mark Sobel, fost oficial al Trezoreriei SUA, care a negociat comunicatele G20 atât în timpul administrațiilor republicane, cât și al celor democrate.
„Miniștrii G20 prezenți la reuniune nu se vor lăsa convinși de cuvinte de consolare”, a declarat Sobel, care este în prezent președintele american al grupului de reflecție privind politica monetară OMFIF.
„În plus, economiile lor sunt afectate negativ de războiul lui Trump împotriva Iranului, pe care țările lor nu îl susțin”, a adăugat el. „Niciun efort diplomatic al SUA nu poate schimba aceste realități.”
În paralel, Washingtonul încearcă să promoveze o agendă pentru stimularea creșterii economice globale bazată, potrivit oficialilor Trezoreriei, pe reducerea reglementărilor, creșterea producției de energie și stimularea inovării în sectorul privat.
Demersul face parte din încercarea administrației Trump de a readuce G20 la ceea ce consideră a fi misiunea sa inițială, după ce, în ultimii ani, forumul s-a concentrat tot mai mult pe prioritățile stabilite de țările care au deținut președinția.
Anul trecut, Africa de Sud a făcut presiuni pentru ca țările G20 să abordeze criza climatică, în timp ce Brazilia a promovat, în 2024, propuneri privind majorarea impozitelor pentru persoanele foarte bogate.
G20 a fost creat ca forum la nivel de lideri în timpul crizei financiare globale din 2008, cu scopul de a coordona măsuri pentru depășirea celei mai profunde recesiuni de la Marea Depresiune din anii 1930.
Ultima acțiune colectivă majoră a G20 a avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, în 2020, când țările membre au convenit să injecteze încă 5 trilioane de dolari în economia globală pentru a limita pierderile de locuri de muncă și venituri.
Editor : C.A.
About the Author
