Senatorii din Comisia Juridică au adoptat un raport de respingere asupra proiectului care propune anularea legilor care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra omenirii. Față de votul din Comisia pentru Drepturile Omului, unde proiectul a primit aviz favorabil cu voturile PSD, ceea ce a generat reacții puternice în spațiul public, în Comisia Juridică au existat doar două voturi „pentru”.
Marți, 19 mai, a avut loc o dezbatere în Comisia Juridică a Senatului, iar pe ordinea de zi a fost inclus proiectul de lege care vizează „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”.
Semnatarii, de la AUR, SOS și POT, propun abrogarea mai multor legi care ar „încălca flagrant Constituția”, adică Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025.
Toate aceste legi au în comun faptul că interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.
La votul de marți, doi senatori din Comisia Juridică au votat „pentru” adoptarea Legii, în timp ce unul s-a abținut. Astfel, Comisia Juridică a adoptat un raport de respingere asupra proiectului.
Este un vot diferit față de cel de săptămâna trecută, când Comisia pentru Drepturile Omului a adoptat un raport favorabil pentru proiectul de Lege. Potrivit unui comunicat transmis atunci de USR, raportul a fost adoptat și cu voturile PSD.
Consiliul Economic și Social a emis deja un aviz negativ. Proiectul va ajunge la vot în plenul Senatului.
Inițiatorii proiectului invocau protejarea „libertății de exprimare”. Limitele acestui drept
Proiectul de lege a fost semnat de 42 de parlamentari de la AUR, SOS, POT, grupul PACE – Întâi România și neafiliați, fiind depus la Senat pe 23 martie. Printre semnatarii demersului se numără inclusiv președinta POT, Anamaria Gavrilă.
Inițiatorii motivau că acest proiect ar fi necesar pentru protejarea „libertății de exprimare”.
„Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”, potrivit expunerii de motive.
Însă dreptul la liberă exprimare are limite, după cum subliniază judecătorii în dosare care vizează persoane condamnate pentru propagandă antisemită.
Ultimul exemplu în acest sens vine dintr-un dosar în care un simpatizant legionar, apropiat de Călin Georgescu, a fost condamnat la un an de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a incitat la ură față de evrei și a făcut propagandă legionară pe rețelele de socializare.
„Acest drept nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate (…) Articolele, imaginile și simbolurile reprezintă un discurs de ură și creează o atmosferă ostilă, fiind încălcat dreptul la demnitate al cetățenilor români minoritari, (…) instigă la ură rasială sau națională, ceea ce justifică necesitatea ingerinței statului în libertatea de exprimare”, argumentează magistrații Judecătoriei Craiova în dosarul lui Marian Motocu.
Editor : M.G.
About the Author
