Oamenii de știință au dezvoltat un microorganism modificat genetic care ar putea contribui la colonizarea planetei Marte, prin valorificarea resurselor disponibile. Creat de compania californiană Pioneer Labs, microbul este capabil să supraviețuiască în condiții care reproduc compoziția chimică a mediului marțian și să producă materiale utile pentru construirea viitoarelor habitate umane. Cercetătorii susțin că descoperirea ar putea reprezenta un prim pas către terraformarea planetei, relatează Space.com și Agerpres.
Omenirea a lansat aproape 50 de misiuni către Marte începând din anii 1960, toate fiind robotizate. Dacă totul decurge conform planurilor, aceste misiuni vor deschide calea către un zbor cu echipaj uman pe Planeta Roșie, obiectiv care rămâne o prioritate atât pentru agențiile spațiale naționale, cât și pentru companiile private.
În mod ideal, echipajele umane care vor ajunge pe Marte nu vor depinde exclusiv de transporturile de pe Pământ pentru resursele necesare construirii unei colonii, ci vor utiliza resursele disponibile pe planetă pentru a obține aer, hrană, apă, materiale de construcție și alte produse esențiale. Poate cel mai ambițios rezultat al acestei abordări este terraformarea planetei Marte, un proces prin care această lume rece și aridă ar putea fi transformată într-un mediu capabil să susțină viața așa cum o cunoaștem.
„Pe Marte, natura va îndeplini pentru noi aceleași funcții pe care le îndeplinește pe Pământ: va crea sol fertil, adăpost, oxigen și hrană”, a declarat Erika DeBenedictis, directoarea executivă a Pioneer Labs, pentru Space.com.
Unul dintre principalele obstacole în calea terraformării planetei Marte este toxicitatea solului marțian. Deși Planeta Roșie dispune din abundență de materii prime care ar putea susține viața terestră, acestea sunt amestecate în sol cu substanțe toxice, precum perclorații, dar și cu săruri care ar îngreuna dezvoltarea majorității organismelor.
Strategiile propuse anterior pentru cultivarea plantelor pe Marte presupuneau eliminarea acestor substanțe toxice, transportarea unor îngrășăminte suplimentare de pe Pământ sau evitarea completă a solului marțian prin utilizarea culturilor hidroponice. Cu toate acestea, Pioneer Labs susține că aceste soluții sunt dificil de aplicat la scară largă, din cauza timpului și a costurilor implicate.
Compania a dezvoltat un microorganism, denumit sPL.001, capabil să supraviețuiască în condiții care reproduc din punct de vedere chimic solul, apa și aerul de pe Marte, fără a fi necesară eliminarea toxinelor sau adăugarea de îngrășăminte. În plus, acesta poate produce bioplastice, o categorie de materiale utilizate în prezent pe Pământ pentru fabricarea unor produse precum paharele compostabile și filamentele pentru imprimante 3D, care ar putea fi folosite la construirea habitatelor de pe Planeta Roșie.
„Marte dispune din abundență de toate materiile prime necesare vieții”, a explicat DeBenedictis. „Viața se poate dezvolta folosind exclusiv nutrienții din regolitul marțian neprelucrat. Acest lucru este deosebit și diferit de situația din alte locuri, precum Luna, al cărei regolit nu conține nutrienții necesari.”
Într-un nou studiu, cercetătorii au prezentat modul în care au selectat microorganisme terestre capabile să producă bioplastice și le-au expus treptat unor condiții asemănătoare celor de pe Marte.
„Nu era deloc evident că acest lucru va funcționa”, a recunoscut DeBenedictis. „Prima dată când am testat dezvoltarea microbilor tereștri în condiții marțiene, niciunul nu s-a înmulțit! A trebuit să continuăm și să testăm mult mai multe organisme înainte să ne dăm seama că pur și simplu avuseserăm ghinion la prima încercare.”
În cele din urmă, microorganismele testate au dezvoltat toleranță la substanțele toxice prezente în mod obișnuit în solul marțian.
„A fost extraordinar să văd cum acești microbi au început să se dezvolte tot mai bine folosind nutrienți care îi simulează pe cei de pe Marte”, a declarat DeBenedictis. „Viața găsește o cale!”
Pentru a supraviețui, noul microorganism trebuie cultivat într-un bioreactor, unde să beneficieze de încălzire și agitare controlată și să fie protejat de temperaturile extreme, radiațiile și atmosfera rarefiată de pe Marte. De asemenea, are nevoie de un amestec de gaze procesat, care să îi asigure azotul necesar, deoarece concentrația acestui element în atmosfera marțiană este prea redusă pentru a-i susține dezvoltarea. Microorganismul nu este nici fotosintetic, ceea ce înseamnă că nu își poate produce singur hrana.
Într-un alt studiu, cercetătorii au arătat că aceste limitări ar împiedica microorganismul să supraviețuiască în cazul în care ar ajunge accidental în mediul exterior de pe Marte. Astfel, riscul contaminării Planetei Roșii cu un organism invaziv ar fi redus, aspect deosebit de important în condițiile în care nu este exclusă existența unor forme de viață marțiană în acvifere subterane sau în cristale de sare străvechi.
Samuel McKee, cercetător specializat în repararea ADN-ului la Universitatea din Reading, Regatul Unit, susține, la rândul său, că un astfel de microorganism nu ar putea terraforma accidental planeta Marte.
„Mulți microbi adaptați sau modificați genetic pe Pământ nu supraviețuiesc în afara unui mediu controlat, în ciuda evoluției lor, sau în absența unei anumite surse de hrană”, a declarat pentru Space.com McKee, care nu a participat la cercetare.
Într-un al treilea studiu, oamenii de știință au estimat că utilizarea acestui microorganism ar putea permite transportarea, cu o singură rachetă, a tuturor resurselor necesare pentru construirea unui oraș pe Marte.
„Cea mai mare limitare a cercetării noastre este că un mediu marțian simulat nu este același lucru cu Marte”, a explicat DeBenedictis. „Am reconstituit cât mai fidel posibil compoziția chimică relevantă a regolitului marțian, folosind date de înaltă calitate obținute de roverele care au explorat mai multe regiuni ale planetei. Însă, în cele din urmă, adevăratul test va fi realizarea acestui experiment cu regolit marțian autentic”, a adăugat ea.
Editor : Ș.A.
About the Author
