Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, jalon de un miliard de euro în PNRR, a fost adoptată marți de Senat, după modificarea unor prevederi referitoare la ariile protejate, proiectele de infrastructură și folosirea pesticidelor în agricultură.
Propunerea legislativă a fost adoptată cu 82 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”.
Una dintre modificările introduse prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca această țintă să impună reducerea la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură, potrivit Agerpres. Senatorii PSD s-au opus inițial strategiei, însă au susținut forma modificată a documentului alături de reprezentanții USR, PNL și UDMR.
Citește și: Ministerul Mediului a publicat lista zonelor prioritare pentru biodiversitate. Ce suprafețe sunt incluse
Daniel Zamfir: Forma inițială „îngropa practic România”
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că forma inițială a strategiei ar fi blocat dezvoltarea unor proiecte importante, precum hidrocentralele, autostrăzile și rețelele de energie electrică. El a afirmat că observațiile introduse în document au schimbat abordarea din domeniile energiei și transporturilor și au creat un echilibru între dezvoltarea infrastructurii și protejarea mediului.
„Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România, pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură, hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte. Nu puteam fi de acord vreodată ca, de exemplu, 75% din parcurile naționale din România să devină zone de protecție strictă. Când s-au creat aceste arii protejate cu parcuri naturale, în 2007, acest lucru s-a făcut din minister, dintr-un birou, fără să se țină cont de realitățile din teren. Or, a veni acum să spunem că 75% din Parcul Național Bucegi îl transformăm în zonă de protecție strictă este o aberație. Ca să nu vă mai spun că sunt extrem de multe zone locuibile astăzi care figurează în zona ariilor protejate. Este o anomalie și, dacă s-a greșit atunci, în 2007, cu crearea acestor arii protejate, nu vrem ca lucrul acesta să se întâmple și acum, când ne facem o strategie de dezvoltare a țării”, a afirmat Zamfir.
Tánczos Barna: Agricultura nu trebuie privită drept un pericol pentru biodiversitate
Vicepremierul interimar Tánczos Barna a declarat că modificările aduse strategiei au urmărit găsirea unui echilibru între protejarea biodiversității și dezvoltarea economică. Acesta a susținut că agricultura contribuie atât la conservarea biodiversității, cât și la refacerea zonelor afectate și nu trebuie tratată drept o amenințare.
„România are multe strategii, pentru siguranță energetică, dezvoltare economică, agricultură, biodiversitate. Situația aceasta trebuie să formeze un întreg și un echilibru. Și am făcut apel să găsim acel echilibru de care avem nevoie pentru a merge mai departe. Din punctul meu de vedere, ar fi inadmisibil ca agricultura să fie privită ca un potențial pericol la biodiversitate. Tot pachetul din 2007 încoace, după aderare, tot pachetul de dezvoltare strategică a agriculturii are o componentă pregnantă, importantă, de agricultură care este în echilibru cu natura. Și toate aceste elemente contribuie și la păstrarea biodiversității, și la refacerea zonelor distruse, și la refacerea echilibrului în natură”, a declarat Barna.
Vicepremierul interimar a explicat că strategia nu cere reducerea cantității de pesticide, ci utilizarea acestora astfel încât să scadă riscul de poluare.
„Nu vorbește nimeni de reducerea cantităților de pesticide, ci de folosirea acestor cantități în mod corect și atunci reducem chiar și cu 100% riscul de poluare. Sau, acolo unde am vorbit de restaurarea zonelor afectate până la 30%, am spus că această țintă este globală, nu este o țintă națională pentru România și vorbim despre un proces aflat în curs. Ținta de 30% până în 2030 de arii protejate este o țintă globală și România nu trebuie să ajungă de azi pe mâine la 30% sau la 10% protecție strictă ori arii protejate. A avea o arie protejată nu înseamnă interdicție totală. Sunt zone strict protejate, rezervațiile naturale, geoparcurile, parcurile naționale, cu zone strict protejate. Dar ele reprezintă o excepție. Aria protejată, în general, Natura 2000, nu înseamnă protecție strictă”, a explicat Tánczos Barna.
AUR: „Strategia omoară orice șansă la infrastructură”
Senatorul AUR Ștefan Geamănu a criticat documentul și a susținut că extinderea ariilor protejate poate bloca proiecte importante de infrastructură, de la autostrăzi și poduri până la lucrări din sectorul energetic.
„Ce face, de fapt, această strategie prin mărirea ariilor protejate? Omoară România! Omoară orice șansă la infrastructură. Autostrada Unirii, blocată! Canalul Siret-Bărăgan, blocat! Drumuri, poduri, energie, toate blocate! De cine? De aceleași ONG-uri care au scris legea asta”, a afirmat acesta.
De cealaltă parte, senatorul PNL Glad Varga a respins criticile și a atras atenția că strategia stabilește direcțiile și prioritățile României în domeniul biodiversității, fără să introducă în mod direct interdicții. El a avertizat că neadoptarea documentului ar putea pune în pericol un miliard de euro din PNRR.
„Să lăsăm populismul un pic la o parte. Strategia Națională pentru Biodiversitate este un document prin care România își stabilește direcțiile și prioritățile. Nu este o lege pentru reglementare, cum spun unii. Dacă nu trecem strategia, putem să pierdem un miliard”, a declarat Varga.
Editor : A.D.
About the Author
