Marina Statelor Unite se confruntă cu o gravă criză financiară din cauza costurilor războiului cu Iranul și a fost nevoită să realoce bani destinați salariilor pentru a finanța operațiunile militare, potrivit unor documente obținute de The Guardian. Conflictul ar fi costat deja 35,7 miliarde de dolari, iar experții avertizează că fondurile sunt pe cale să se epuizeze.
Operațiunea americano-israeliană, care a redus stocurile de muniție ale Statelor Unite și a determinat atacuri iraniene de represalii ce au devastat baze strategice din Orientul Mijlociu, exercită o presiune tot mai mare asupra bugetelor armatei americane.
Un memorandum al Pentagonului privind finanțarea Marinei, consultat de The Guardian, avertizează că există „deficite în conturile destinate salariilor”, după ce departamentul a retras bani din acestea pentru a finanța operațiunile militare.
Experții și foștii oficiali spun că fondurile sunt pe cale să se epuizeze.
„Pușculița s-a spart”, a declarat Harlan Ullman, ofițer de marină în retragere. Ullman este membru al Comisiei Naționale pentru Viitorul Marinei, însă a precizat că nu vorbește în numele acesteia.
Un oficial și un contractor al Marinei au declarat că lucrările de mentenanță care nu sunt urgente la instalațiile de la țărm au fost amânate din cauza lipsei de bani.
Banii pentru salarii, folosiți pentru operațiunile militare
Războiul declanșat de Trump pe 28 februarie a pus rapid presiune asupra bugetelor existente ale armatei, în special asupra celui al Marinei. Aceasta nu numai că a participat la primul val de atacuri, ci a fost ulterior însărcinată și cu menținerea unei ample blocade navale.
Casa Albă a solicitat în cele din urmă Congresului fonduri de urgență pentru finanțarea războiului, însă șansele ca cererea să fie aprobată sunt reduse, în condițiile în care conflictul este tot mai nepopular.
Un oficial al Marinei, informat cu privire la modul în care instituția intenționează să acopere deficitele, a declarat că banii sunt mutați dintr-un cont în altul în moduri ingenioase.
„Banii pentru salarii au fost luați pentru a plăti operațiunile externe neprevăzute, iar golul este acoperit cu fonduri care nu au fost cheltuite. Conturile pentru salarii sunt realimentate astfel încât să avem suficienți bani pentru a ne primi lefurile”, a explicat acesta.
Bugetul Marinei pentru 2026, de aproape 300 de miliarde de dolari, este împărțit de Congres în mai multe categorii de cheltuieli: personal, construcția de nave, achiziția anumitor sisteme de armament, precum și „operațiuni și mentenanță”, categorie care acoperă funcționarea zilnică a flotei și a bazelor sale. Legea limitează posibilitatea transferării banilor între aceste categorii.
Problema a fost menționată ocazional și în timpul audierilor din Congres. La o audiere a Comisiei pentru alocări bugetare a Senatului, desfășurată pe 21 iulie, Susan Collins a declarat: „Mi s-a spus că unele categorii de forțe armate se confruntă cu probleme iminente de solvabilitate”.
Un membru al personalului Congresului a precizat că Marina era una dintre structurile la care se referea Collins.
Într-un comunicat, un purtător de cuvânt al Marinei a susținut că fondurile pentru operațiuni și mentenanță nu au fost epuizate.
„Departamentul Marinei își gestionează activ resursele pentru a-și îndeplini la timp obligațiile salariale actuale. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu Congresul pentru a răspunde cerințelor operaționale în desfășurare și pentru a ne susține personalul și capacitatea de luptă pe tot parcursul anului fiscal”, se arată în comunicat.
În interiorul instituției, lipsa banilor nu este însă un secret.
„Pur și simplu nu vorbesc public despre asta”, a declarat Todd Harrison, analist în domeniul apărării la institutul conservator American Enterprise Institute.
„Bănuiesc că este o decizie deliberată a conducerii civile a Pentagonului, începând cu secretarul apărării, luată din motive politice. Nu vor să lase impresia că afectează capacitatea militară viitoare din cauza unui război care devine o vulnerabilitate politică tot mai mare”, a explicat el.
„Ne confruntăm cu deficite critice”
Armata știa că această criză urma să apară. La jumătatea lunii mai, amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a avertizat Congresul că problemele financiare vor deveni acute în iulie.
„Bugetul pentru anul fiscal 2026 nu a inclus Operațiunea «Epic Fury»”, a declarat el. „Mă tem că, începând din iulie, va trebui să iau decizii privind modul în care pregătesc și mobilizez forțele. Acest lucru ar putea influența felul în care desfășor exercițiile și operațiunile de rutină, pentru a mă asigura că dispun de fondurile necesare continuării efortului de război din cadrul Operațiunii «Epic Fury».”
Pete Hegseth a făcut presiuni asupra Congresului pentru aprobarea unei finanțări de urgență, în lipsa căreia, declara el în iulie, „ne confruntăm cu deficite critice”.
Secretarul american al apărării a afirmat în fața Congresului că războiul cu Iranul a costat 35,7 miliarde de dolari, însă nu este clar dacă suma include toate cheltuielile conflictului.
Când administrația Trump a solicitat Congresului fonduri de urgență de 67 de miliarde de dolari pentru Departamentul Apărării, nu a precizat cât ar urma să primească Marina.
Camera Reprezentanților a adoptat în iulie un proiect de buget al apărării în valoare de 1.150 de miliarde de dolari și, separat, o autorizație bugetară care ar aloca 73 de miliarde de dolari războiului din Iran. Este însă puțin probabil ca vreuna dintre cele două măsuri să devină lege.
Ullman a remarcat că, în timpul războaielor din Irak și Afganistan, Congresul a pus mai ușor la dispoziție fondurile necesare, deoarece conflictele fuseseră autorizate printr-o rezoluție.
„În cazul de față nu există nicio autorizație pentru folosirea forței. Este Congresul obligat să plătească pentru un conflict pe care nu l-a autorizat?”, a întrebat el.
„Sunt terminați. Au rămas fără bani”
Faptul că Marina este falită – sau cel puțin că a rămas momentan fără fonduri – ar putea reprezenta o lovitură pentru Trump.
Președintele a invocat deseori afinitatea pe care consideră că o are cu Theodore Roosevelt, care a condus Statele Unite între 1901 și 1909 și a supervizat extinderea Marinei americane. Roosevelt a trimis în jurul lumii așa-numita „Mare Flotă Albă”.
În locul unei „Mari Flote Albe”, administrația Trump a adoptat denumirea de „Flota de Aur”. Printre ambițiile sale navale se numără construirea unor nave uriașe din „clasa Trump”, care ar urma să fie cele mai mari cuirasate din istoria Statelor Unite.
Trump s-a implicat până și în detaliile tehnice, cerând Marinei să reproiecteze un portavion astfel încât avioanele să fie lansate cu ajutorul unui sistem de catapultare cu abur și acționare hidraulică, în locul unuia electromagnetic. După cum a relatat The Guardian, în fiecare an începând din 2017, Trump și-a exprimat preferințele privind sistemele de lansare a avioanelor de pe portavioane.
În acest moment, principala provocare rămâne însă finanțarea unui război fără un obiectiv final clar.
Un fost ofițer care lucrează în prezent pentru o companie contractoare a Marinei și care a fost informat despre deficitele bugetare a descris situația în termeni duri:
„Sunt terminați. Și-au epuizat armele, și-au distrus navele și au rămas fără bani.”
Editor : Ș.A.
About the Author
