Curtea de Conturi și ANAF cer verificarea producătorilor agricoli din județul Giurgiu care, în 2024, au fost despăgubiți pentru culturile distruse complet de secetă. Solicitarea vine după ce un primar PSD a fost prins încasând despăgubirile de la stat, iar ulterior recoltâd aproximativ 900 de tone de porumb și floarea-soarelui exact de pe suprafețele declarate distruse total. Înainte de a-și prelua mandatul, primarul a lucrat ca funcționar în instituție și a făcut parte din comisia de evaluare a pagubelor, verificând inclusiv propriile culturi. Acum este verificat de Agenția Națională de Integritate pentru un posibil conflict de interese.
Ionel Ciocan este primarul comunei Găujani din județul Giurgiu. Firma familiei sale lucrează peste 600 de hectare de teren agricol. Pentru că legea nu îi permite să conducă societatea, și-a pus administrator soția. În fața camerei de filmat recunoște însă cu seninătate că el este cel care se ocupă de afacere.
Dialogul reporterului Digi24 cu Ionel Ciocan, primarul din Găujani:
– Păi, domnule, nu îți conduci, domnule, familia?
– Familia, dar nu firma.
– Păi, dacă ești primar nu mai ai femeie, nu-ți mai conduci femeia?
– He, he…
– Păi tot aia e.
– Îți pui femeia la conducerea firmei și dumneavoastră conduceți și femeia și firma.
– Păi, femeia trebuie să o conduc și femeia conduce firma.
– Deci implicit conduceți firma.
– Păi, dacă e soția mea, face ce îi spun eu.
În vara anului 2024, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care oferea fermierilor afectați de seceta pedologică despăgubiri în valoare totală de două miliarde de lei. Ionel Ciocan era încă funcționar public la Primărie. Tocmai fusese ales primar din partea PSD, dar nu își preluase mandatul. Firma familiei sale a primit despăgubiri de la stat în valoare de 181.960 de lei după ce s-a constatat că 154 de hectare de proumb, 25 de hectare de foarea soarelui și 2,8 hectare de mazăre au fost afectate în proporție de sută la sută de secetă și nu se mai poate obține niciun fel de producție. Primarul însă a realizat o minune: După ce a încasat banii de la stat, a recoltat, fix de pe suprafețele calamitate, 5,4 tone de porumb la hectar și 2,8 tone de floarea-soarelui la hectar.
Ionel Ciocan, primar Găujani, în dialog cu reporterul:
-După ce am băgat la recoltat, în acea tarla au fost niște văi care au fost mai puțin afectate de secetă.
– Stați puțin, ce ați recoltat dacă ați avut daună sută la sută?
– Porumb.
– Păi cum ați mai…, vă rog, explicați.
– Tarlaua are niște văi, se poate verifica și pe văile acelea a fost porumbul mai bun.
Petra Ochișor, director Direcția pentru Agricultură a Județului Giurgiu:
– Tarlaua aia când, suprafața aia totală poate fi afectată de secetă, nu poate fi în colțul ăsta mai mult sau în partea aia pentru că seceta pedologică nu alege pe…
– Uite că se poate.
– Părerea lui. Dumneavostră l-ați ascultat, eu nu l-am ascultat cu această versiune.
„Când vorbim de o calamitate de sută la sută, maximul care poate fi obținut de un fermier pe acel teren este de câteva sute de kilograme la hectare sau nu recoltează absolut deloc pentru că nu se justifică să mai intre în câmpul de recoltat. Dacă ar fi calamitat sută la sută, ar putea fi un cost suplimentar”, spune Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România.
Ionel Ciocan a fost reprezentantul Primăriei Găujani în comisia de evaluare a pagubelor. Asta înseamnă că a verificat inclusiv culturile agricole ale firmei familiei sale. Și atunci se naște o întrebare legitimă: cum de nu a văzut primarul și nici ceilalți membrii ai comisiei „văile minune” care au scăpat neatinse de secetă?
Dialog între Ionel Ciocan, primar Găujani și reporter:
– Până la valea aia ai câteva zeci de metri din drum.
– Da.
– Nu ai cum să nu vezi.
– Domnule, așa a fost.
– Așa a fost și nu a văzut comisia?
– Ce v-am spus, așa este.
– Păi și eu vă întreb, cum Dumnezeu nu a văzut comisia, la câteva zeci de metri.
– Nu a văzut, n-a intrat mai mult, nu am intrat mai mult.
– Am înțeles, ce să zic, nu s-a văzut.
Potrivit legii, funcționarul public este în conflict de interse dacă „este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial” sau „interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.”
Ce spunea Curtea de Conturi
„Întrucât din analiza acestor informații s-a constatat existența unui posibil conflict de interese, petiția respectivă a fost înaintată către Agenția Națională de Integritate”, se arată într-un răspuns al Curții de Conturi pentru Digi24.
Primarul a fost prins de Fisc în momentul în care a vândut o parte din recoltă. A fost informată și Curtea de Conturi care a efectuat un control la Direcția pentru Agricultură a județului Giurgiu, iar Ionel Ciocan a fost obligat să restituie banii încasați de la stat.
Ionel Ciocan, primartul din Găujani, discuție cu reporterul:
– Conform actelor am dat banii înapoi statului. Banii s-au dat cu penalități.
– Dacă Curtea de Conturi nu descoperea acest lucru și nu făcea adrese către Direcția Agricolă a Județului, dumneavoastră nu mai dădeați banii înapoi, că nu mai descoperea nimeni treaba asta și rămâneați și cu cultura din vale, rămâneați și cu banii de la stat.
– Domnule, era un noroc pentru că a fost foarte mare secetă.
– Noroc?
– Da, pentru că a fost secetă foarte mare.
– Stați puțin, că dumneavostră ați încasat nelegal niște bani de la stat… Ăsta nu e noroc.
– Da, dar eu am plătit impozit pentru banii ăia și pentru ce s-a recoltat, am plătit cred că dublu.
– Domnule primar, ăsta nu e noroc. Ați primit niște bani de la statul român pe o cultură declarată sută la sută distrusă, iar dumneavoastră ați recoltat de acolo, ăsta nu e noroc.
– Noroc de la Dumnezeu, da, a fost noroc…
– Păi dumneavoastră ați rămas și cu norocul de la Dumnezeu și cu banii de la stat.
– Domnule, banii de la stat i-am dat înapoi.
– Păi i-ați dat pentru că v-a prins Curtea de Conturi, dacă nu vă prindea, nu îi dădeați, corect?
– Domnule, da, corect așa era, da.
– Păi și e corect așa?
– Nu e corect, normal că nu corect.
– Despre asta vorbim.
În 2024, la nivelul județului Giurgiu peste 80% dintre culturile agricole verificate au fost declarate calamitate total. Curtea de Conturi a cerut Direcției Agricole să extindă verificările la toți fermierii care au primit despăgubiri însă șefa instituției spune că… nu are atribuții.
Petra Ochișor, director Direcția pentru Agricultură a Județului Giurgiu:
– Producțiile medii pe care ei consideră că ar trebui să le precizez eu, nu am de unde, competența mea nu este…, nu îmi comunică mie producția medie.
– Deci dumneavoastră ca instituție nu puteți verifica în acest moment dacă cei care au primit despăgubiri pentru sută la sută au făcut producție acolo.
– Nu am documente.
– Asta vă zic, puteți verifica.
– Nu am cum.
În Ordonanța de Urgență care prevede acordarea despăgubirilor nu se precizează nimic legat de verificarea eventualelor producții făcute de fermieri și nici de obligativitatea declarării acestora. Acum doi ani, ministrul Agriculturii era Florin Barbu Acesta este convins din start că niciun fermier care a primit despăgubiri de la stat nu a recoltat din zonele calamitate, deși cazul primarului din Găujani îl contrazice.
Florin Barbu, fost ministru al Agriculturii:
– Sunteți într-o eroare. Ascultați-mă. Sunt două tipuri de culturi, culturile de toamnă și culturile de primăvară. Despăgubirile s-au dat pe culturile de primăvară, nu pe culturile de toamnă.
– Asta vă spun și eu. Deci dumneavostră spuneți că nu există nicio cultură de primăvară care a luat bani de la stat și a putut să și vândă.
– Nu. Exclus acest lucru.
În acestă situație există două variante: fie cazul primarului prins de Fisc este unul izolat, fie avem de aface cu fenomen și există și alți fermieri care au obținut recolte bune de pe suprafațele declarate calamitate. Dar, cum instituțiile statului român se spală pe mâini și ne spun că nu pot face verificări, nu vom afla niciodată.
About the Author
