Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene încearcă să modifice una dintre cele mai controversate prevederi ale viitoarei Legi privind acceleratorul industrial, înlocuind conceptul general „Made in Europe” (n.r. „Fabricat în Europa”) cu un sistem bazat pe tipul produsului și pe acordurile comerciale ale UE. Potrivit unui document consultat de Politico, noua abordare ar urma să stabilească mai clar ce produse din afara blocului comunitar pot beneficia de același tratament ca cele fabricate în Uniunea Europeană.
Guvernele statelor membre încearcă să reformuleze una dintre cele mai sensibile prevederi ale Legii privind acceleratorul industrial (Industrial Accelerator Act – IAA), proiectul prin care Uniunea Europeană urmărește să sprijine industria europeană în competiția cu marile economii ale lumii.
Potrivit unui compromis al Consiliului UE, elaborat de președinția irlandeză și obținut de Politico, conceptul general „Made in Europe” („Fabricat în Europa”) ar urma să fie înlocuit cu un sistem mai precis din punct de vedere juridic, bazat pe acordurile comerciale și pe accesul pe piață pentru fiecare categorie de produse.
O nouă categorie: „origine parteneră”
Documentul introduce conceptul de „origine parteneră”, care va stabili în ce condiții produsele fabricate în țări din afara Uniunii Europene pot fi tratate la fel ca produsele europene în cadrul achizițiilor publice și al schemelor de sprijin.
Noua abordare renunță la ideea potrivit căreia toate statele care au acorduri comerciale cu UE beneficiază automat de același statut.
În schimb, eligibilitatea va depinde de angajamentele asumate de Uniunea Europeană pentru fiecare produs în parte, în cadrul Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) sau al acordurilor bilaterale de liber schimb și de uniune vamală.
Prin această modificare, statele membre încearcă să limiteze marja de apreciere a Comisiei Europene în stabilirea țărilor care pot beneficia de preferințele „Fabricat în Europa”.
Potrivit Politico, o interpretare largă a propunerii Comisiei ar fi permis accesul unui număr de până la 80 de state, fapt care a stârnit nemulțumirea unor țări precum Franța. Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, declara însă anterior că lista ar putea fi limitată la aproximativ 20 de state.
Statele membre vor avea un cuvânt mai greu de spus
Compromisul propus de Consiliu prevede ca includerea sau excluderea țărilor terțe să fie decisă prin acte de punere în aplicare, și nu prin acte delegate, ceea ce oferă statelor membre un rol direct în procesul decizional.
Guvernele naționale vor putea lua în considerare criterii precum reciprocitatea accesului pe piață, securitatea aprovizionării și gradul de dependență de anumite state.
Obiectivul Legii privind acceleratorul industrial este protejarea industriilor europene mari consumatoare de energie, a tehnologiilor cu emisii reduse și a industriei auto împotriva concurenței considerate neloiale din afara Uniunii.
În acest scop, proiectul prevede utilizarea achizițiilor publice și a fondurilor europene pentru a favoriza produsele fabricate în UE sau pe cele care îndeplinesc criteriile privind conținutul european.
Noi reguli pentru oțel și posibile întârzieri
Pentru aplicarea noilor reguli, Comisia Europeană ar urma să publice, prin intermediul portalului Access2Markets, liste actualizate cu produsele și țările care beneficiază de statutul de „origine parteneră”.
Autoritățile contractante care utilizează aceste informații nu vor putea fi considerate responsabile dacă baza de date conține erori, potrivit propunerii Consiliului.
Documentul introduce și criteriul de „topire și turnare” pentru stabilirea originii produselor din oțel, aliniind astfel regulamentul la normele deja aplicate în domeniul importurilor de oțel.
Totodată, Consiliul menține pragurile privind conținutul european pentru produse precum oțelul, cimentul și aluminiul, însă permite amânarea aplicării acestora până în 2029, dacă actele necesare nu sunt adoptate la timp.
Aceste modificări ar putea întârzia implementarea unor părți importante ale regulamentului și arată cât de mult s-a îndepărtat poziția statelor membre de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca regulamentul să fie adoptat până la sfârșitul anului. Totuși, având în vedere că Parlamentul European își va definitiva poziția abia în luna septembrie, iar Consiliul continuă să modifice textul, negocierile finale se anunță dificile și desfășurate într-un calendar foarte strâns.
Editor : C.A.
About the Author
