La reuniunea convocată weekendul trecut la Camp David, preşedintele Donald Trump i-a cerut explicaţii secretarului apărării Pete Hegseth cu privire la penuria extremă de muniţie cu care s-ar confrunta SUA în urma atacurilor din Iran. Schimbul de replici a subliniat frustrarea crescândă a lui Trump faţă de secretarul său al apărării, care a fost unul dintre cei mai mari susţinători iniţiali ai unei acţiuni militare împotriva Iranului, scrie The Washington Post (WP), potrivit News.ro.
Frustrarea preşedintelui Donald Trump legată de războiul cu Iranul a atins punctul culminant la Camp David săptămâna trecută, unde a cerut explicaţii de la secretarul apărării Pete Hegseth cu privire la motivul pentru care, aparent, a fost indus în eroare în legătură cu penuria extremă de muniţie, care ameninţă acum să limiteze opţiunile militare împotriva Iranului, au declarat pentru The Washington Post două persoane familiarizate cu situaţia.
Întâlnirea a avut loc în marja şedinţei de vineri a Cabinetului său convocat la Camp David, unde Trump i-a reproşat lui Hegseth că credea că problema muniţiilor „fusese rezolvată”, potrivit celor două persoane familiarizate cu discuţia, care, la fel ca şi alţii, au vorbit sub condiţia anonimatului de teama unor represalii.
Penuria de muniţie, în special în ceea ce priveşte rachetele ghidate cu rază lungă de acţiune şi interceptorii de apărare aeriană, a constituit unul dintre motivele pentru care Trump s-a abţinut în ultimele zile de la lansarea unor atacuri masive suplimentare împotriva Iranului, a declarat una dintre surse.
Trump a declarat luni că a ordonat şi, ulterior, a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în aşteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz.
Deşi Statele Unite au anunţat noi acorduri de producţie pentru unele dintre cele mai importante tipuri de muniţie, precum rachetele de apărare aeriană Patriot, producţia propriu-zisă a muniţiei poate dura până la doi ani şi nu se întrevede o soluţie imediată pentru aceste deficite.
Numai în prima lună de luptă, SUA au lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk şi au utilizat peste 1.000 de sisteme Patriot şi Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), a relatat anterior The Washington Post.
Nnu mai există nicio rachetă ATACMS
De asemenea, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice în primele săptămâni de luptă, a declarat un oficial american pentru WP. Stocul de rachete ATACMS – o rachetă cu rază scurtă de acţiune solicitată şi de Ucraina – s-a epuizat în aşa măsură, încât practic nu mai există niciuna, a afirmat una dintre persoanele familiarizate cu situaţia, conform unui articol publicat la începutul acestei săptămâni de Reuters.
Lipsa muniţiei defensive a avut un impact dincolo de Orientul Mijlociu. Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opţiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt puţine, ceea ce o lasă expusă atacurilor ruseşti de lungă distanţă.
Lipsa rachetelor interceptoare modifică, de asemenea, modul în care SUA decid dacă să utilizeze muniţie împotriva unei ameninţări iminente, în funcţie de direcţia în care se estimează că se îndreaptă aceasta şi de faptul dacă reprezintă sau nu „un factor”, a declarat oficialul american pentru The Post, o schimbare de tactică ce a fost relatată pentru prima dată de NBC News.
La Camp David, când a fost confruntat de Trump cu privire la stocul redus de armament, Hegseth s-a apărat şi a dat vina pe adjunctul său, Stephen Feinberg, pentru lipsuri şi pentru că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat cu privire la această problemă, au declarat ambele surse WP.
Schimbul de replici a subliniat frustrarea crescândă a lui Trump faţă de secretarul său al apărării, care a fost unul dintre cei mai mari susţinători iniţiali ai unei acţiuni militare împotriva Iranului, convingându-l pe Trump că va fi o victorie rapidă şi relativ uşoară, potrivit mai multor oficiali.
Casa Albă: „Ştiri false 100%”
„Acestea sunt ştiri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar preşedintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, ca răspuns la întrebările adresate de The Washington Post.
„Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniţie şi nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmaţii despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziţia secretarului faţă de Iran sunt la fel de fictive”, a declarat şi purtătorul de cuvânt şef al Pentagonului, Sean Parnell.
La mai mult de cinci luni de la începutul conflictului, cu 18 militari americani ucişi şi sute de răniţi, Iranul şi SUA se află în continuare într-un impas, în timp ce vecinii arabi îşi exprimă îngrijorarea tot mai mare cu privire la efectele economice pe termen lung ale războiului şi la impactul închiderii Strâmtorii Ormuz.
În cadrul unei audieri din iulie în Senat, Hegseth s-a confruntat cu democraţii cu privire la faptul dacă i-a furnizat lui Trump evaluări sincere despre războiul cu Iranul, inclusiv riscurile pe care o campanie prelungită le-ar reprezenta pentru stocurile militare ale SUA.
În timpul audierii, Hegseth a refuzat să discute despre sfaturile pe care i le-a dat preşedintelui şi a atribuit în repetate rânduri orice penurie modului în care administraţia Biden a gestionat armata, nu operaţiunilor care au avut loc în mandatul lui Trump.
Buget colosal pentru Pentagon
Hegseth, Feinberg şi generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, au solicitat Congresului să le acorde 67 de miliarde de dolari ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul, Hegseth declarând legislatorilor, în cadrul unei audieri de luna trecută, că această cerere răspunde unei nevoi „urgente şi necesare” de a reface stocurile armatei.
Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia de abordare a acestui pachet.
Solicitarea generală a administraţiei privind bugetul apărării pentru următorul an fiscal se ridică la suma record de 1,5 trilioane de dolari (1.500 de miliarde) şi include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete. Însă propunerea a ajuns într-un impas, deoarece democraţii se opun acestei creşteri masive, lăsând Pentagonul fără o cale clară de a-şi reface stocurile de armament esenţial.
Încă de la scandalul „Signalgate”, când Hegseth a trimis informaţii clasificate într-un grup de chat din care făcea parte şi un jurnalist, la doar câteva luni după confirmarea sa în funcţie, au circulat zvonuri cu privire la cât timp va mai rămâne secretarul apărării în graţiile lui Trump. Preşedintele l-a lăudat în mod constant pe Hegseth, spunând că pare ieşit direct dintr-o „agenţie de casting” şi că „iubeşte războiul”.
De la preluarea mandatului, Trump a lansat operaţiuni militare în şapte ţări: Yemen, Somalia, Siria, Iran, Irak, Nigeria şi Venezuela.
Încrederea lui Trump în Hegseth se clatină
Operaţiunea reuşită de capturare a fostului om forte din Venezuela, Nicolás Maduro, părea să consolideze şi mai mult poziţia lui Hegseth. Însă impasul din Strâmtoarea Ormuz, precum şi costurile uriaşe şi durata războiului cu Iranul au erodat încrederea lui Trump în el, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu discuţia de la Camp David.
„Secretarul Hegseth nu pleacă nicăieri şi va continua să lucreze cot la cot cu secretarul adjunct Feinberg pentru a pune în aplicare agenda preşedintelui Trump”, a spus Parnell în răspunsul la întrebările privind acea discuţie şi epuizarea stocurilor de muniţie.
Presiunile legate de stocuri nu reprezintă o provocare nouă. Încă înainte ca războiul să înceapă, Caine l-a avertizat pe Trump că SUA nu dispuneau de stocurile necesare pentru a susţine un conflict prelungit.
Însă ritmul şi volumul uriaş de muniţie consumată de ambele părţi au accelerat rapid epuizarea stocurilor cheie de muniţie ofensivă şi defensivă ale SUA.
În perioada 28 februarie – 7 aprilie, care a marcat prima zi a încetării focului, SUA au lovit peste 13.000 de ţinte în Iran. De asemenea, au respins peste 8.500 de proiectile sau drone iraniene.
Stocuri deja împuținate și greu de refăcut
SUA au lansat Operaţiunea „Epic Fury” confruntându-se deja cu deficite de muniţii critice.
În vara anului 2025, SUA au consumat mai mult de un sfert din stocul total de interceptori THAAD în timpul Războiului de 12 Zile al Israelului şi al Operaţiunii „Midnight Hammer”, în cadrul căreia forţele americane au lovit instalaţiile nucleare iraniene.
Conflictul actual „a agravat şi mai mult aceste deficienţe”, a declarat Brad Bowman, veteran al Armatei şi director senior la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor.
Deşi Hegseth şi Pentagonul au anunţat numeroase noi acorduri-cadru cu industria pentru refacerea arsenalului, firmele din domeniul apărării „nu vor începe producţia până când nu vor avea un contract şi alocări bugetare din partea Congresului”, a arătat Bowman.
Ca urmare, ar putea trece ani până când stocurile vor fi refăcute. „Adesea vorbim de ani între momentul în care cheltuim ceea ce trebuie să cheltuim, semnarea contractelor şi livrare”, a spus el.
„Nu este suficient să apeşi un buton pentru ca muniţia să apară brusc în mâinile soldaţilor”, a subliniat expertul.
Editor : B.P.
About the Author
