Comisia Europeană analizează posibilitatea de a direcționa o parte din veniturile obținute din impozitarea marilor companii multinaționale către viitorul buget al Uniunii Europene, estimat la 1.820 de miliarde de euro, potrivit informațiilor obținute de Politico de la patru diplomați europeni. Propunerea urmărește deblocarea negocierilor privind finanțarea bugetului comunitar și ar putea afecta în special Irlanda și Țările de Jos, care încasează sume importante din aplicarea impozitului minim global.
Această soluție ar putea facilita un acord privind introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, care au devenit unul dintre principalele obstacole în negocierile bugetare aflate în desfășurare.
Președintele Consiliului European, António Costa, a îndemnat statele membre să aprobe noile taxe pentru a reduce contribuțiile naționale la bugetul Uniunii, estimat la 1.820 de miliarde de euro, potrivit celei mai recente propuneri, prezentate la începutul acestei luni.
Costa, care coordonează negocierile bugetare, exercită presiuni asupra liderilor europeni pentru ca aceștia să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Polonia, Franța și Italia să riște să compromită negocierile.
Cu toate acestea, după mai bine de un an de negocieri, guvernele statelor membre continuă să aibă opinii divergente cu privire la cele cinci noi taxe propuse, despre care Comisia Europeană estimează că ar putea genera venituri de 65 de miliarde de euro anual.
Dintre opțiunile analizate, o contribuție financiară a companiilor, denumită CORE, care presupune perceperea unei sume fixe de la societățile cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro, s-a dovedit a fi cea mai controversată propunere, întâmpinând o opoziție deosebit de puternică în Germania.
Pentru a depăși acest blocaj, președintele francez Emmanuel Macron a susținut, în cadrul summitului liderilor europeni din octombrie, ideea direcționării unei părți din veniturile obținute din impozitarea multinaționalelor către bugetul UE, potrivit a doi dintre diplomații citați. Aceștia, asemenea celorlalte surse, au vorbit sub protecția anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al propunerilor.
Susținătorii inițiativei consideră că aceasta ar putea beneficia de un sprijin politic mai larg decât contribuția CORE, deoarece vizează profiturile companiilor, nu veniturile acestora.
„Impozitul pe profitul companiilor presupune taxarea acestora în funcție de profitabilitate. CORE nu funcționează astfel. CORE înseamnă perceperea unei taxe fără a ține cont de acest criteriu”, a declarat Pascal Saint-Amans, fost oficial al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și unul dintre arhitecții acordului global privind impozitarea companiilor.
Acordul global privind impozitarea multinaționalelor
În baza acordului fiscal încheiat sub egida OCDE în 2021, statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să aplice un impozit minim de 15% pe profitul marilor companii multinaționale cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.
Statele Unite au obținut însă o derogare controversată de la aceste reguli, după ce au introdus propriul sistem național de impozitare, considerat echivalent cu cel prevăzut de acordul OCDE.
Obiectivul principal al acordului este de a împiedica statele să concureze între ele prin reducerea continuă a cotelor de impozitare a companiilor, în încercarea de a atrage marile multinaționale.
De-a lungul timpului, numeroase companii multinaționale străine care desfășoară activități în Uniunea Europeană, precum Apple și Google, și-au stabilit sediile în Irlanda, atrase de fiscalitatea redusă și de reglementările mai permisive.
Pentru a limita acest fenomen, acordul OCDE obligă statele în care nivelul efectiv de impozitare este sub pragul de 15% să aplice un impozit suplimentar marilor companii străine, astfel încât să fie atins nivelul minim stabilit.
În prezent, veniturile obținute din acest impozit suplimentar sunt colectate de guvernele naționale.
Totuși, potrivit diplomaților europeni, statele membre ar putea direcționa o parte din aceste încasări către bugetul Uniunii Europene.
Măsura ar putea afecta țări precum Irlanda și Țările de Jos, care aplică niveluri reduse de impozitare a companiilor și încasează sume importante din impozitul suplimentar.
Numai guvernul olandez a colectat în 2026 aproximativ 449 de milioane de euro din declarațiile fiscale aferente impozitului minim global, potrivit Bloomberg.
Pascal Saint-Amans a susținut posibilitatea introducerii acestei noi surse de finanțare a bugetului UE, argumentând că, deși multinaționalele își desfășoară activitățile în Irlanda, acestea sunt legate de administrarea operațiunilor pe piața europeană.
„Activitățile lor se desfășoară în Irlanda, dar vizează gestionarea piețelor din Uniunea Europeană”, a explicat acesta.
„Din acest motiv, consider că ar avea sens ca impozitele suplimentare să fie privite din această perspectivă”, a adăugat Saint-Amans.
Echipa lui António Costa și Comisia Europeană analizează această opțiune înaintea discuțiilor bilaterale cu statele membre, care urmează să înceapă săptămâna viitoare.
Costa intenționează să testeze disponibilitatea guvernelor de a accepta propunerea înainte de a prezenta noi cifre privind bugetul și noile taxe europene, în perspectiva summitului liderilor UE programat pentru 26 și 27 noiembrie.
Editor : Ș.A.
About the Author
