Un medicament utilizat pentru oprirea lactaţiei ar putea contribui la prevenirea cancerului de sân după naştere, potrivit unui studiu internaţional. Cercetătorii au identificat o asociere între administrarea cabergolinei şi un risc mai mic de apariţie a bolii, susţinută şi de rezultate obţinute în experimente pe animale. Descoperirea deschide posibilitatea dezvoltării unei noi strategii de prevenţie, în special pentru femeile cu predispoziţie genetică la cancer de sân.
Cancerul de sân diagnosticat în anii de după naştere poate avea o evoluţie agresivă, în special la femeile care prezintă mutaţii genetice asociate cu un risc crescut de îmbolnăvire.
Un studiu internaţional, coordonat de cercetători de la Universitatea British Columbia din Canada şi Centrul de Cercetare a Cancerului din Salamanca, Spania, a investigat dacă perioada de după încheierea alăptării ar putea reprezenta o oportunitate pentru prevenirea bolii.
Studiul, publicat joi, în revista Cancer Discovery, a evaluat efectele cabergolinei, un medicament care inhibă secreţia de prolactină, hormonul responsabil de producerea laptelui matern. Medicamentul este utilizat pentru oprirea lactaţiei, inclusiv după pierderea unei sarcini sau atunci când alăptarea nu este posibilă.
Cercetarea a combinat experimente pe animale cu analiza retrospectivă a datelor medicale provenite de la peste 150.000 de femei din Spania şi Norvegia.
Femeile care au primit medicamentul pentru oprirea lactaţiei au prezentat un risc de cancer de sân ulterior cu aproximativ 69% mai mic, comparativ cu cele care nu au utilizat medicamentul. Rezultatul provine din analiza comună a datelor din cele două grupuri de femei.
Separat, cercetătorii au administrat o singură doză de cabergolină, după încheierea lactaţiei, unor şoareci cu mutaţii ale genelor BRCA1 şi TP53, asociate cu dezvoltarea unor forme agresive de cancer de sân. Tratamentul a redus cu aproximativ jumătate apariţia tumorilor.
Experimentele au oferit şi o posibilă explicaţie biologică a efectului protector.
După încheierea alăptării, ţesutul mamar trece printr-un proces natural de reorganizare, numit involuţie, în care structurile responsabile de producerea laptelui se reduc, iar celulele care nu mai sunt necesare sunt eliminate.
Cercetătorii au observat că, la şoarecii studiaţi, acest proces poate rămâne incomplet, favorizând persistenţa unor celule cu potenţial de transformare canceroasă.
Medicamentul a accelerat reorganizarea ţesutului mamar, a redus proliferarea celulară şi a favorizat activitatea celulelor imunitare implicate în eliminarea celulelor deteriorate.
Potrivit unui comunicat al Universităţii British Columbia, cercetătorii pregătesc un studiu clinic internaţional care va include femei purtătoare ale unei mutaţii BRCA1, asociată cu un risc crescut de cancer de sân.
Participantele vor primi cabergolină sau placebo după încheierea alăptării, iar cercetătorii vor evalua modificările unor indicatori biologici asociaţi cu riscul de apariţie a bolii.
Rezultatele actuale sunt promiţătoare, dar dovezile privind efectul protector provin din experimente pe animale şi din studii observaţionale la femei. Confirmarea unui efect preventiv al cabergolinei asupra cancerului de sân necesită studii clinice.
Medicamentul este deja autorizat pentru anumite indicaţii terapeutice, inclusiv în Uniunea Europeană, dar nu are autorizaţie pentru prevenirea cancerului de sân.
Studiul clinic planificat va investiga efectele cabergolinei asupra indicatorilor biologici asociaţi cu riscul de cancer de sân la femeile cu predispoziţie genetică, pentru care opţiunile actuale de reducere a riscului includ tratamente medicamentoase şi intervenţii chirurgicale preventive.
Citește și: AUR propune ca persoanele diagnosticate cu cancer să poată ieși la pensie la 60 de ani
Editor : C.A.
About the Author
