Statele Unite își extind presiunea economică asupra Iranului, amenințând cu sancțiuni orice țară sau entitate care desfășoară activități comerciale cu Teheranul în sectoare precum aurul, criptomonedele, aviația, transportul maritim și tehnologia. Măsura vine în contextul războiului cu Iranul și urmărește să limiteze și mai mult accesul regimului de la Teheran la economia globală, anunță The New York Times.
Statele Unite au anunțat ceea ce au numit o „Zi Z economică” pentru Iran, amenințând cu sancțiuni țările și companiile care continuă să facă afaceri cu Teheranul în sectoare considerate strategice.
Departamentul Trezoreriei SUA a avertizat că va viza, printre altele, industriile iraniene ale aurului, activelor digitale, aviației și transportului maritim, precum și sectorul tehnologic. Washingtonul susține că aceste domenii sunt folosite de Iran pentru a-și menține economia și pentru a finanța activități militare și rețelele sale regionale.
Potrivit Departamentului Trezoreriei, Iranul folosește aceste sectoare „pentru a-și susține economia aflată în declin” și pentru a-și continua „campania sa de destabilizare și terorism în regiune și în întreaga lume”.
Oficialii iranieni au respins amenințările administrației Trump, calificându-le drept o formă de presiune politică fără efecte reale asupra principalilor parteneri comerciali ai Teheranului.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a susținut luni, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că partenerii comerciali ai Iranului nu iau în serios noile amenințări venite de la Washington.
Anunțul Departamentului Trezoreriei lasă însă mai multe întrebări fără răspuns, în special în privința modului în care Statele Unite ar putea aplica sancțiunile împotriva unor parteneri comerciali importanți ai Iranului, precum China.
Teheranul a găsit de-a lungul anilor numeroase modalități de a evita sancțiunile occidentale, inclusiv prin dezvoltarea comerțului cu Rusia și cu statele din regiune.
În plus, declarația de luni nu a dus imediat la includerea pe lista neagră a tuturor persoanelor și companiilor implicate în aceste activități. Astfel, rămâne deschis spațiul pentru negocieri și pentru stabilirea țintelor concrete ale viitoarelor sancțiuni.
Amenințarea unei noi ofensive economice americane vine la mai puțin de o săptămână după ce Emiratele Arabe Unite, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului, au anunțat planuri de suspendare a tranzacțiilor comerciale și financiare cu Teheranul.
Mahdi Ghodsi, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, consideră că sancțiunile generalizate riscă să lovească în primul rând populația iraniană. „Civilii sunt victimele”, a spus Ghodsi, comparând efectele confruntării economice cu cele ale războiului.
Aurul, refugiu pentru iranieni
Statele Unite aplică sancțiuni Iranului de zeci de ani, iar economia iraniană era deja grav afectată înainte ca primele rachete americane și israeliene să lovească ținte din Iran, la 28 februarie.
În fața deprecierii monedei naționale și a inflației ridicate, tot mai mulți iranieni au apelat la aur pentru a-și proteja economiile.
Metalul prețios este considerat un activ mai sigur decât rialul iranian, care a atins luni noi niveluri minime, pe fondul ultimelor amenințări cu sancțiuni americane.
Și banca centrală a Iranului acumulează aur de mai mulți ani. Într-o perioadă de patru luni din 2025, Iranul a importat aur în valoare de peste un miliard de dolari, în principal din Turcia, Emiratele Arabe Unite și China, potrivit unui important ziar economic iranian.
Economistul Mahdi Ghodsi avertizează însă că acumularea masivă de aur ar putea avea și efecte negative asupra economiei. Pe măsură ce oamenii își păstrează banii în active menite să-și conserve valoarea pe termen lung, mai puțini bani ajung să circule în economie.
Criptomonedele, o altă cale de evitare a sancțiunilor
Un alt sector vizat de Washington este cel al activelor digitale. Industria criptomonedelor din Iran avea o valoare estimată la aproximativ 7,8 miliarde de dolari în 2025, potrivit firmei de analiză blockchain Chainalysis.
Aceeași companie estimează că volumul fondurilor primite de conturi asociate Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a depășit trei miliarde de dolari în 2025, față de peste două miliarde de dolari în anul precedent. Estimările se bazează pe date furnizate de agenții guvernamentale din Statele Unite și Israel.
Pentru populația iraniană, criptomonedele reprezintă, la fel ca aurul, o alternativă la moneda națională și o modalitate de conservare a economiilor.
Pentru autoritățile americane, însă, activele digitale reprezintă și un instrument prin care regimul de la Teheran poate ocoli sancțiunile. „Regimul iranian apelează din ce în ce mai mult la criptomonede ca instrument preferat pentru eludarea sancțiunilor, susținând tranzacții legate” de Garda Revoluționară, a transmis Departamentul Trezoreriei.
Washingtonul a sancționat deja companii iraniene din sectorul criptomonedelor. În iunie, Trezoreria americană a impus sancțiuni celei mai mari platforme iraniene de schimb de criptomonede, Nobitex, acuzând-o că ajută autoritățile de la Teheran să evite sancțiunile, să finanțeze activități militante și să transfere bani în străinătate.
În noul pachet de măsuri este menționat și Ivan Obukhov, cetățean ucrainean stabilit în Emiratele Arabe Unite. Potrivit Departamentului Trezoreriei, acesta ar fi acționat timp de mai mulți ani ca intermediar pentru navele din „flota din umbră” a Iranului și ar fi facilitat transporturi de petrol iranian pentru armata țării și reprezentanții acesteia.
Autoritățile americane îl acuză că a procesat, începând din 2023, plăți în criptomonede de peste 100 de milioane de dolari pentru a facilita vânzările de petrol ale Gărzii Revoluționare.
Eficiența noilor sancțiuni va depinde însă de capacitatea Statelor Unite de a identifica și izola punctele-cheie ale rețelei iraniene de platforme și intermediari financiari, consideră Ghodsi.
Aviația, o nouă țintă
Sectorul aviatic este, de asemenea, în vizorul Washingtonului. Pentru iranienii care locuiesc în străinătate sau au rude în alte țări, transportul aerian reprezintă o legătură importantă cu familiile lor. Noile sancțiuni ar putea însă expune companiile și țările care permit accesul avioanelor iraniene la propriile aeroporturi.
Departamentul Trezoreriei susține că unele companii aeriene iraniene sunt folosite pentru transportul de combatanți, arme și tehnologii sensibile, precum și pentru transferuri de aur și numerar către grupările susținute de Teheran.
Printre organizațiile menționate de Washington se numără Hezbollah în Liban și Hamas în Gaza.
Conflictul a afectat deja transportul aerian internațional. Zborurile au fost deviate încă de la începutul războiului, iar creșterea costurilor cu combustibilul ar putea duce la noi scumpiri ale biletelor în perioada următoare.
Transportul maritim, sub presiune
Transportul maritim este un alt punct vulnerabil al economiei iraniene. Statele Unite au aplicat sancțiuni Iranului timp de decenii și au încercat să reducă exporturile de petrol, principala sursă de venituri a economiei țării.
Petrolul a fost în centrul atenției în timpul războiului, dar Iranul depinde și de importuri pentru utilaje, echipamente electronice și alte produse.
Economia iraniană are o bază industrială importantă și poate produce pe plan intern numeroase bunuri, însă există în continuare deficit de anumite materiale, inclusiv oțel, mai ales după ce atacurile americane din timpul conflictului au afectat infrastructura critică.
Departamentul Trezoreriei acuză compania națională iraniană de transport maritim că transportă în mod regulat componente pentru arme și materiale folosite la producția de rachete.
Serviciul național de transport petrolier este, la rândul său, acuzat că facilitează transporturile de petrol pentru regimul de la Teheran și forțele sale armate.
În iulie, autoritățile americane au sancționat un grup de persoane și companii din afara Iranului, despre care au afirmat că ajută „flota fantomă” iraniană să evite sancțiunile.
Tehnologia, în centrul noilor restricții
Administrația Trump nu a precizat deocamdată ce țări, companii sau produse vor fi vizate în sectorul tehnologic. Departamentul Trezoreriei susține însă că Iranul importă tehnologii avansate pe care le utilizează în programele sale militare.
O analiză realizată în 2025 de Kharon, o companie specializată în analiza comerțului internațional, a identificat o rețea de firme din afara Iranului care ar fi facilitat accesul Teheranului la tehnologii cu dublă utilizare.
Este vorba despre produse și echipamente care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.
Prin urmare, noua strategie a Statelor Unite depășește cu mult sectorul petrolier, asupra căruia s-a concentrat în mod tradițional presiunea economică exercitată asupra Iranului.
Washingtonul încearcă acum să limiteze simultan mai multe căi prin care Teheranul poate obține valută, poate importa tehnologii și echipamente și își poate menține legăturile cu economia globală.
Rămâne însă întrebarea cât de departe este pregătită administrația Trump să meargă pentru a impune aceste măsuri și dacă va sancționa inclusiv companii și instituții din state care au relații comerciale importante cu Iranul. O astfel de strategie ar putea pune Washingtonul într-o confruntare economică directă cu unii dintre partenerii comerciali ai Teheranului, în special China.
Editor : C.A.
About the Author
