În zilele de 5-6 august 1929, greva minerilor din Valea Jiului, pornită din nemulțumirea față de condițiile grele de muncă și salariile mici, s-a transformat într-o confruntare sângeroasă soldată cu zeci de morți și sute de răniți.
Greva minerilor din Lupeni – începutul revoltei
În dimineața de 5 august 1929, aproximativ 3.000 de mineri de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ștefan și Carolina au refuzat să mai intre în subteran și s-au îndreptat spre centrul orașului Lupeni. Ortacii au ocupat Uzina Electrică din localitate, oprind activitatea acesteia. Autoritățile au considerat gestul lor o amenințare gravă și au chemat armata pentru a restabili ordinea.
Intervenția armatei și masacrul care a urmat
În noaptea de 5 spre 6 august, în Lupeni au fost aduse o companie de grăniceri și un regiment de infanterie. Dimineața, trupele au încercat să repornească uzina electrică, însă minerii au menținut un cordon uman în jurul acesteia. Procurorul de stat a cerut protestatarilor să se retragă, dar cererea a fost ignorată.
În urma ordinului primit, cinci companii de soldați au deschis focul asupra mulțimii. Când focurile de armă au încetat, peste 200 de oameni zăceau la pământ. Raportările oficiale au vorbit despre 22 de morți, în timp ce alte surse au menționat până la 58 de victime și peste 200 de răniți.
Reacția internațională și relatările The New York Times
Masacrul de la Lupeni a avut un ecou puternic în presa internațională. The New York Times a publicat mai multe articole despre eveniment, descriind scenele drept „o adevărată vânătoare de oameni”. În ediția din 7 august 1929, ziarul relata:
„16 mineri români uciși de soldați. Un alt raport arată că 58 au murit, iar 200 au fost răniți, după ce trupele au deschis focul asupra greviștilor.”
În zilele următoare, publicația americană a continuat să transmită informații despre drama din Lupeni, menționând că victimele erau îngropate în grabă, sub pază militară, iar localnicii erau ținuți la distanță cu baionetele.
Stare de asediu și represiune
După masacru, autoritățile au instituit starea de asediu. Orașul Lupeni a fost împânzit de soldați, restaurantele și hotelurile au fost închise, iar vânzarea de alcool a fost interzisă. Sute de mineri au fost arestați, iar zeci de persoane au fost date dispărute.
Minele din Lupeni aparțineau, la acea vreme, unui consorțiu bancar condus de liberali, iar unul dintre directori era Gheorghe Tătărăscu, fost ministru de interne.
Comemorarea eroilor minerilor în 2025
Astăzi, 6 august 2025, în orașele Văii Jiului are loc comemorarea celor care și-au pierdut viața în masacrul din 1929. Ziua Minerului este marcată prin ceremonii și depuneri de coroane la monumentele ridicate în memoria victimelor.
Masacrul de la Lupeni rămâne un simbol al luptei pentru drepturile muncitorilor și un avertisment despre consecințele represiunii violente împotriva protestelor sociale.
Articolul 96 de ani de la Masacrul de la Lupeni. Una dintre cele mai sângeroase revolte ale minerilor din istoria României apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
