Incidentele celor două drone căzute duminică, 25 aprilie, la Galați și Tulcea, aduc în dezbatere eficacitatea avioanelor și a sistemelor Patriot în astfel de situații. Generalul (r) Dan Grecu explică, pentru „Adevărul”, ce soluții eficiente și mai ieftine ar putea să existe.
Ucraina și Rusia folosesc drone cu fibră optică. FOTO: Shutterstock
Fragmentele
de drone care s-au prăbușit la Galați și Tulcea au cauzat panică
și pagube materiale, dar au dat naștere și unei noi dezbateri.
Există voci, chiar dacă mai puțin avizate, care critică faptul că
armata română nu a lovit aceste aparate fără pilot pentru a
preveni căderea lor în zonele populate.
Armata
a lămurit misterul, iar reprezentanții Ministerului Apărării
(MApN) au explicat motivele pentru care avioanele ridicate nu au
doborât dronele. Chiar dacă Centrul Aerian de la Torrejon din
Spania a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter
Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită de la
Baza 86 Aeriană Borcea, țintele nu au fost lovite din motive
obiective.
„Piloții
au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat în
permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut
trage asupra ei. Radarele de la sol au urmărit un număr de 15
drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în
zona localității Reni, unde au fost pierdute de pe radar, după
care s-au raportat explozii pe teritoriul ucraineanUna din drone a
continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a
lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate
de pe domeniul public”, a explicat MApN sâmbătă după-amiază.
Reacția
a fost una emoțională, iar rețelele sociale au fost luate cu asalt
de postări în care armatei i-au fost aduse reproșuri pentru faptul
că nu a intervenit, fie și în aceste condiții.
În
condițiile în care o oră de zbor pentru un avion F-16 costă cel
puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este de
100%, apare și discuția ce alte variante ar mai exista.
NATO nu e la înălțimea dronelor rusești și ucrainene
România,
la fel ca și statele NATO europene, a rămas în urmă față de
țări ca Ucraina, Rusia și chiar Turcia. Primele două au fost
nevoite să inoveze, fiind parte a unui conflict provocat de Moscova.
În același timp, dronele turcești Bayraktar au fost primele care
au făcut ravagii în războiul din Ucraina. Ucrainenii au avut
inspirația să achiziționeze aceste aparate de zbor fără pilot,
iar bătălia pentru Kiev, din primăvara anului 2022, a fost
câștigată în mare măsură datorită dronelor turcești.
Lucrurile
au evoluat, însă, iar Rusia s-a adaptat rapid și a trecut chiar în
avantaj în acest război al dronelor. Astfel, 2025 a fost anul în
care Ucraina a fost lovită masiv cu roiuri de drone, care au
copleșit numeric sistemele defensive ucrainene.
În
disperare de cauză, ucrainenii au folosit rachete Patriot pentru a
stăvili atacurile Rusiei, dar s-a dovedit rapid că nu este o
tactică sustenabilă din cauza costurilor. Ca termen de comparație,
un sistem Patriot se apropie de un miliard de dolari, iar o singură
rachetă costă circa un milion de dolari. În schimb, o dronă
Geran-2, varianta rusească a dronelor iraniene Shahed, ar costa
între 15.000 și 30.000 de euro.
De
aceeași problemă s-au lovit și americanii și aliații lor din
Orientul Mijlociu. Pentru a face față dronelor Shahed lansate de
Iran, defensiva americană și cea a aliaților a fost nevoită să
recurgă la rachetele Patriot. Pe cale de consecință, rachetele și
dronele iraniene au copleșit apărarea antiaeriană și au reușit
să lovească chiar și bazele americane din regiune, deși acestea
beneficiau de o protecție ridicată.
Cu ce ne putem apăra
Deși
România nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia, în
ultimii ani au avut loc incidente importante. Pe teritoriul României
au căzut drone și fragmente de dronă. Și chiar dacă nu au
existat victime, acestea au provocat pagube. Totul a culminat cu
incidentele de duminică, 25 aprilie, când o dronă a căzut în
Galați și a lovit un stâlp, respectiv o anexă gospodărească,
iar alta a fost găsită la Tulcea.
Sistemele
de apărare Patriot ale României nu au intervenit și nici nu aveau
cum s-o facă, explică generalul (r) Dan Grecu, președintele
Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, susține că atacul cu
drone nu a vizat România, ci Ucraina. Generalul Grecu are o experiență internațională ce este reliefată cel mai bine prin cele trei misiuni în afara teritoriului național ca observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American (US CENTCOM) pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan. Toate au însumat trei ani în aceste activități, fiind astfel recunoscut și ca ,,Militar veteran”
„În
mod cert, drona care a căzut în Galați a fost scăpată de sub
control. Fie scăpată de sub control, fie pur și simplu s-a
defectat. Deci poate să fie și rezultatul contramăsurilor
electronice luate de ucraineni, care i-au bruiat sistemul, poate să
fie și o defecțiune, pur și simplu, o disfuncționare a propriului
sistem inclusiv. Sau mai există varianta că ar fi fost lovită de
apărarea antieriană ucraineană”, spune generalul.
În
opinia sa, soluția avioanelor nu este 100% eficientă, dovadă că
la toate incidentele de până acum nicio dronă rusească nu a fost
lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați. Iar costurile
sunt ridicate. Există desigur soluții mai ieftine, iar eficacitatea
sistemelor Ghepard, respectiv SHORAD, a fost dovedită inclusiv în
Ucraina.
„Mai
există soluții, putem lovi dronele cu mitraliere și cu sistemele
SHORAD, care sunt foarte eficiente. Și mai există sistemele
Ghepard, folosite de asemenea contra dronelor. Dar nu există nicio
armă care să garanteze 100% că drona va fi lovită și mai ales
doborâtă”, susține generalul Dan Grecu.
Un
alt aspect de luat în calcul este că nicio țară nu are suficiente
sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja fiecare
centimetru de teritoriu.
„Nu
poți să împânzești toată Dunărea cu sisteme Ghepard și cu
trăgători cu racheta pe umăr. E aproape imposibil, de fapt e
imposibil”, mai spune generalul Dan Grecu.
De ce nu există garanții că nu vor mai exista alte incidente
El
a explicat și motivele pentru care apărarea antiaeriană a Ucrainei
nu face față roiurilor de sute de drone și rachete rusești, la
fel cum nici sistemele defensive ale SUA din Golf sau cele ale
aliaților săi nu au reușit să oprească toate dronele iraniene.
„În
cazurile Ucrainei, dar și în Orientul Mijociu, problema care s-a
pus este cea a supraaglomerării. Atunci când inamicul lansează
sute de drone și rachete devine imposibil să le interceptezi pe
toate. Nu există sisteme capabile să facă acest lucru, dar
randamentul, eficiența lor poate fi îmbunătățită. Oricum,
personal nu cred că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva
întotdeauna asemenea situații, iar în plus intervine aici și
problema costurilor. Nimeni, absolut nimeni, nu are bugete fără
limită, nici măcar americanii, ca să tragă după drone de 20.000
de euro cu rachete Patriot de un milion. Sigur că se folosesc aceste
rachete Patriot și pentru drone, le-a folosit mult și Ucraina, dar
nu există atâtea rachete defensive și nici nu pot fi fabricate
peste noapte”, punctează generalul Dan Grecu.
În condițiile în care Statele Unite și aliații lor din Orientul Mijlociu au folosit intens interceptoare, inclusiv rachete Patriot, împotriva dronelor iraniene, în presa americană și nu numai au apărut informații despre rezervele de muniție. Oficial, ministerele Apărării din Israel, dar și din alte țări din regiune au anunțat că au rămas fără rachete interceptoare. Problema afectează din plin Ucraina, în condițiile în care Kievul se confruntă cu aceeași penurie de rachete defensive. În atare situație, Statele Unite au nevoie de timp pentru a-și reface stocurile și pentru a redirecționa muniție spre Ucraina, iar fabricile din SUA și Europa nu fac față cererii de pe piață. Recent, țări ca Estonia au transmis că sunt afectate de întârzierea cu care americanii livrează sistemele comandate.
About the Author
