Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi, în cea de-a treia lună a anului, în ton cu deprecierile pieţelor de acţiuni globale, ce au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu, declanşat în urma atacării Iranului de către Statele Unite, al cărui efect a fost blocarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, punct important pentru aprovizionarea cu petrol şi alte materii prime. Indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale pieţei noastre, a încheiat luna martie cu o scădere de 1,15%, la 27.789 de puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a depreciat cu 4,03%, până la 5.379 de puncte.
Pieţele bursiere globale au traversat o perioadă marcată de volatilitate accentuată şi scăderi semnificative, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul din Iran a avut un impact direct asupra preţului petrolului, care a înregistrat creşteri rapide, amplificând temerile privind instalarea unui mediu economic caracterizat de stagflaţie. Practic, creşterea costurilor energetice generează presiuni inflaţioniste, afectând activitatea economică şi reducând ritmul de creştere globală.
În acest context, în Statele Unite, indicele S&P 500 s-a depreciat cu 5,1%, în martie, declin ce a fost recuperat integral pe parcursul acestei luni, în vreme ce indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 5,4%. Indicele Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, a avut un recul de 4,7%, scădere ce a fost, de asemenea, rapid recuperată. De partea noastră a Atlanticului, indicele Stoxx 600 s-a depreciat cu 8%, în vreme ce indicele DAX, al bursei din Frankfurt, a avut un recul de 10,3%.
• Deprecieri pentru acţiunile TTS, Antibiotice, One United Properties, TeraPlast şi MedLife
La Bursa de Valori Bucureşti, evenimentele externe au pus în plan secund raportările companiilor aferente ultimului trimestru din 2025 şi pentru întregul an (care, în ansamblu, au relevat o creştere a veniturilor, dar o stagnare a profitabilităţii), publicarea convocatoarelor cu propunerile de dividende şi bugetele de venituri şi cheltuieli.
Titlurile transportatorului de mărfuri pe Dunăre şi ale operatorului portuar Transport Trade Services s-au depreciat cu 14,8%, luna trecută, cea mai mare scădere din indicele BET, în condiţiile în care grupul a raportat o pierdere de 5,9 milioane lei pentru cel de-al patrulea trimestru, în vreme ce, pentru întregul an, compania a înregistrat un rezultat negativ de 10,5 milioane lei, faţă de un profit net de 21,3 milioane lei în 2024. Compania explică rezultatele înregistrate prin faptul că transportul fluvial pe Dunăre a resimţit un deficit acut de cerere, în principal din cauza dispariţiei fluxurilor de marfă tradiţionale – materiile prime pentru marile combinate metalurgice, care nu au avut activitate, în actualul context economic şi geo-politic mondial. În pofida unei recolte agricole de vară de excepţie, fluxurile mari de marfă disponibile pentru transport fluvial au existat numai în trimestrul al treilea, potrivit raportului TTS.
Totuşi, TTS propune un dividend unitar de 0,075 lei din profitul net individual, echivalentul unui randament net de 1,2%, raportat la preţul acţiunii emitentului de la finele lunii martie.
Titlurile producătorului de medicamente Antibiotice s-au înscris pe o tendinţă descendentă în acest an, depreciindu-se cu 14,6%, luna trecută, în condiţiile în care compania a raportat un profit de 9,1 milioane lei pentru ultimul trimestru din 2025, cu 36% sub cel din aceeaşi perioadă din 2024, în vreme ce, pentru întregul an trecut, rezultatul net s-a ridicat la 51,8 milioane lei, în scădere cu 49%.
Conducerea executivă a societăţii a propus Consiliului de Administraţie să solicite ca Ministerul Sănătăţii să elaboreze un memorandum pentru ca Antibiotice să fie exceptată, în perioada 2025 – 2029, de la repartizarea unei cote mai mari de 50% din profit sub formă de dividende. În aceste condiţii, producătorul de medicamente are două propuneri de dividend, respectiv aproape 0,02 lei pe acţiune (în cazul alocării a 50% din profit), echivalentul unui randament net de 0,9%, sau 0,036 lei pe acţiune (în cazul alocării a 90% din profit), echivalentul unui randament net de 1,6%.
Acţiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties s-au depreciat cu 12,6% luna trecută, chiar dacă compania a raportat un profit în creştere cu 15% pentru anul trecut, şi-a bugetat o creştere a profitabilităţii pentru anul acesta cu 7%, până la 457,7 milioane lei, a propus alocarea de dividende şi a anunţat noi extinderi, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Declinul apare într-un context ce se anunţă dificil pentru sectorul imobiliar, în condiţiile unor dobânzi ridicate şi ale unui mediu economic marcat de stagflaţie, ce poate afecta cererea pentru proprietăţi imobiliare şi rezidenţiale. Conducerea One a propus alocarea unui dividend de 0,44 lei, echivalentul unui randament net de 1,3%, dar istoria ultimilor ani arată alocări bianuale, astfel încât este posibil ca emitentul să mai vină cu o propunere de dividend anul acesta.
Titlurile producătorului de materiale de construcţii TeraPlast s-au depreciat cu 12,5% luna trecută, chiar dacă compania a trecut de la o pierdere în 2024 la profit anul trecut, şi-a bugetat un rezultat net de 15,4 milioane lei şi a fost inclusă în categoria Premium a Pieţei Reglementate a BVB. La capitolul scăderi s-au mai evidenţiat şi acţiunile MedLife, care s-au depreciat cu 11,2% luna trecută, inclusiv în contextul în care emitentul a raportat pierdere la nivel de grup şi o scădere a profitului individual cu 40%, până la 13,6 milioane lei, ca urmare a diminuării profitului operaţional şi a creşterii cheltuielilor financiare.
• Apreciere pentru acţiunile Hidroelectrica; scăderi pentru titlurile Electrica şi Transelectrica
Titlurile producătorului de petrol şi gaze OMV Petrom s-au apreciat cu 3,1%, în luna martie, compania beneficiind de creşterea puternică a preţului petrolului apărută ca urmare a situaţiei din Orientul Mijlociu. Conducerea emitentului a propus acţionarilor alocarea unui dividend total (de bază şi special) de 0,0578 lei, echivalentul unui randament net de 4,85%, raportat la ultimul preţ al titlurilor de la finele lunii martie. OMV Petrom a raportat un rezultat negativ pentru trimestrul al patrulea din 2025 – în condiţiile reflectării în rezultatele financiare a unor pierderi contabile, generate de reducerea valorii unor active – şi o scădere a profitului anual cu 27%. Producătorul de petrol şi gaze şi-a bugetat pentru acest an un profit net de 2,84 miliarde lei, în scădere cu 7% comparativ cu cel din 2024, dar proiecţia a fost realizată pe baza unui preţ mediu al ţiţeiului Brent de 65 dolari pe baril, ce pare prudentă în condiţiile actuale.
Titlurile Romgaz, partenerul OMV Petrom în proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră, au avut o creştere de 2,9%, în luna martie, compania fiind, de asemenea, bine poziţionată pentru a beneficia de creşterea preţurilor combustibililor. Producătorul de gaze a raportat profituri în stagnare pentru ultimul trimestru din 2025 şi pentru întregul an şi a propus alocarea unui dividend de 0,1572 lei, echivalentul unui randament net de 1,1%, faţă de ultimul preţ al acţiunii din luna martie.
Acţiunile producătorului şi furnizorului de energie Hidroelectrica s-au apreciat cu 2,5% luna trecută, în condiţiile în care preţul energiei a crescut la nivel global, ca efect al situaţiei din Iran. Conducerea companiei a propus alocarea unui dividend de 7,348365 lei din profitul anului trecut, echivalentul unui randament net de 4,1%. Titlurile Nuclearelectrica au avut o mişcare laterală în martie, conducerea companiei propunând alocarea unui dividend de 3,91 lei, echivalentul unui randament net de 4,9%.
Acţiunile transportatorului de energie Transelectrica s-au depreciat cu 9,1%, inclusiv în contextul în care compania a raportat scăderea profitabilităţii pentru ultimul trimestru din 2025 şi pentru întregul an, în vreme ce randamentul dividendului propus este modest. Electrica a raportat rezultate excepţionale pentru 2025, respectiv o creştere a profitului mai mult decât dublă pentru întregul an, dar majorarea preţului energiei poate afecta rezultatele segmentului de furnizare al companiei. În plus, dividendul propus are un randament redus, de sub 1%, context în care preţul acţiunii Electrica s-a depreciat cu 6,6% luna trecută.
• Evoluţii divergente pentru băncile din BET
Într-o lună în care indicele Euro Stoxx Banks s-a depreciat uşor, principalele acţiuni bancare de la BVB au avut evoluţii divergente: titlurile BRD-Groupe Societe Generale au scăzut cu 6,8%, în vreme ce acţiunile Banca Transilvania au urcat cu 3,8%. Instituţia de credit din Cluj a raportat o creştere puternică a profitabilităţii pentru trimestrul al patrulea al anului trecut, pe fondul mahorării veniturilor, al scăderii costului net al riscului şi al câştigului din achiziţii, în vreme ce BRD a raportat o scădere a profitabilităţii, în contextul unor cheltuieli mai mari. Conducerea BRD a propus alocarea unui dividend cu randament net de 3,2%, în vreme ce board-ul BT vrea să acorde un dividend de 1,284 lei, cu un randament net de 3%, dar şi acţiuni gratuite.
Acţiunile producătorului de mezeluri şi produse „ready-meals” Cris-Tim Family Holding au fost incluse în indicele BET începând cu data de 23 martie, în locul titlurilor Purcari Wineries. Compania, care a debutat la BVB în luna noiembrie a anului trecut, a raportat pentru anul trecut un profit net în creştere cu 25% faţă de cel din anul 2024, dar conducerea societăţii a propus distribuirea de dividende inclusiv din rezerve, astfel încât alocarea de 0,9626 lei echivalează cu un randament net de 3,2%, faţă de ultimul preţ al acţiunii de la finele lunii trecute.
• Discount-uri de tranzacţionare situate între 68% pentru Infinity Capital şi 32% în cazul Evergent Investments
Indicele BET-FI, al fostelor SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a înregistrat o scădere de numai 5,03%, până la 97.580 de puncte, cel mai mare declin dintre toate coşurile de acţiuni de la BVB, în condiţiile în care cinci dintre cele şase componente ale sale s-au depreciat luna trecută.
Franklin Templeton International Services, INVL Asset Management UAB, împreună cu partenerul local Impetum Management şi SAI Muntenia Invest, au depus scrisori de intenţie pentru administrarea Fondului Proprietatea, în condiţiile în care mandatul actual al americanilor de la Franklin Templeton expiră în aprilie 2027.
Matej Rigelnik, fostul preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor Fondului Proprietatea, şi-a dat demisia din funcţia de membru al board-ului la finele lunii trecute, invocând probleme de guvernanţă corporativă în cadrul FP. În scrisoarea adresată acţionarilor, Rigelnik a afirmat că, în opinia sa, în cadrul board-ului FP există abateri de la regulile şi principiile care ar trebui să asigure funcţionarea corectă şi transparentă a Fondului. În prezent, preşedintele board-ului FP este Ştefan Nanu, care a fost propus de Ministerul Finanţelor, în vreme ce locul lui Matej Rigelnik în Comitetul Fondului a fost luat de Lucian Dănilescu, susţinut de Lion Capital şi Ministerul Finanţelor.
Luna trecută, Ministerul Transporturilor a aprobat majorarea capitalului social al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa cu cel mult 281,6 milioane lei, ceea ce înseamnă că Fondul Proprietatea trebuie să aibă un aport de 56,3 milioane lei sau 11 milioane de euro, pentru a nu i se dilua deţinerea de 20% din companie.
La finalul lunii martie, fostele SIF-uri se tranzacţionau la discounturi între preţul de piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), cuprinse între 68% în cazul Infinity Capital şi 32% pentru Evergent Investments. Pentru Fondul Proprietatea, discountul era de 33%, peste obiectivul administratorului Franklin Templeton, care vizează un nivel sub 15%.
• UniCredit Bank a listat cea de-a şasea emisiune de obligaţiuni corporative la BVB
Ministerul Finanţelor a atras 1,17 miliarde de lei, echivalentul a 231 milioane de euro, prin oferta de titluri de stat Fidelis derulată în luna martie, peste valoarea subscrierilor din ediţia precedentă, de circa un miliard de lei. Oferta a fost structurată în şapte tranşe: patru în lei – dintre care una destinată donatorilor de sânge – şi trei în euro. Titlurile denominate în moneda naţională au avut maturităţi de doi, patru şi şase ani, cu dobânzi de 5,9%, 6,6% şi 7,1%, în vreme ce tranşa dedicată donatorilor de sânge, cu maturitatea de doi ani, a avut dobânda de 6,9%. Titlurile în euro au avut maturităţi de trei, cinci şi zece ani, cu dobânzi de 3,5%, 4,5% şi 6%.
Producătorul de echipamente electrice şi soluţii pentru infrastructură energetică Electro-Alfa Internaţional a debutat la Bursa de Valori Bucureşti, în urma unei oferte publice iniţiale în valoare de 579,64 milioane de lei, echivalentul a 115 milioane de euro, ce s-a închis anticipat ca urmare a suprasubscrierii masive, atât pe segmentul investitorilor instituţionali, cât şi pe cel de retail. Compania, ce are un free-float de 35%, a încheiat luna martie la o evaluare bursieră de circa 2,1 miliarde lei. În urma derulării ofertei, Electro-Alfa International beneficiază de o infuzie de capital de 544,3 milioane de lei, urmând să folosească fondurile obţinute pentru susţinerea strategiei de creştere a companiei, conform informaţiilor din prospectul de listare.
UniCredit Bank a listat cea de-a şasea emisiune de obligaţiuni corporative la BVB, atrăgând 600 milioane de lei din partea investitorilor instituţionali. Cele 600 de obligaţiuni, cu valoare nominală unitară de un milion de lei, negarantate, de rang senior, vor ajunge la maturitate pe 27 februarie 2031. Emisiunea a atras un interes peste aşteptări, fiind suprasubscrisă semnificativ faţă de suma vizată iniţial de 500 milioane de lei, astfel că volumul emisiunii a fost majorat, iar cuponul final anual a fost stabilit la 6,82%.
• OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD – pe primele trei trepte în topul rulajului
Valoarea totală a tranzacţiilor cu titluri listate pe Segmentul Principal al Bursei de Valori Bucureşti a fost de 4,5 miliarde de lei în luna martie, cu 7,6% sub nivelul înregistrat în februarie, în vreme ce valoarea medie zilnică a transferurilor a coborât cu 16%, ajungând la 204,8 milioane de lei, în aceeaşi perioadă de raportare.
Cu tranzacţii în valoare de 665,7 milioane de lei, titlurile OMV Petrom au ocupat prima poziţie în topul rulajului cu acţiuni din luna martie a acestui an. Pe locul al doilea s-au situat titlurile Banca Transilvania, cu transferuri însumând 643 milioane de lei, clasamentul fiind completat de BRD-Groupe Societe Generale, ale cărei acţiuni au generat schimburi de 199,3 milioane de lei.
La finele lunii martie 2026, valoarea de piaţă a tuturor companiilor listate pe Segmentul Principal al pieţei de capital româneşti (inclusiv Erste Group Bank) era de circa 550,8 miliarde de lei, cu 2,6% mai mică faţă de nivelul consemnat la finalul lunii februarie, potrivit raportului lunar publicat de BVB.
About the Author
