În spatele mesajelor ce susțin unitatea alianței NATO promovate de liderii care participă la summitul de la Ankara, puterile militare ale Europei încep să se pregătească pentru o criză ce părea de neimaginat cu doar un an în urmă. Cum se vor apăra europenii fără America? Cum ar putea lupta ei fără conducerea militară și arsenalul superior al Statelor Unite, care au stat la baza doctrinei NATO de multe generații? „Nu suntem într-o formă bună”, a remarcat un înalt oficial francez citat de Financial Times.
Având în vedere criticile președintelui american Donald Trump legate de cheltuielile pentru apărare ale europenilor și lipsa susținerii pentru războiul său contra Iranului, liderii din Europa nu mai pot ignora scenariul în care vor fi nevoiți să respingă agresiunea Rusiei cu mult mai puțin sprijin din partea Statelor Unite – sau, chiar, fără niciun ajutor de la Washington.
În cazul unui conflict direct Europa-Rusia, Trump se poate folosi de situația legată de războiul din Iran ca să aibă un motiv să nu intervină, spunând: „NATO nu a fost alături de noi.”
Transformarea Statelor Unite într-o țară în care Europa nu mai poate avea încredere sau care va deveni, chiar, o adversară a Europei a forțat capitalele europene să reevalueze felul în care își organizează propria securitate, după cum reiese din interviurile cu diplomați, oficiali din domeniul apărării și ofițeri militari europeni.
Ei anticipează un grad de implicare mai redus al Statelor Unite, dar o mai mare implicare din partea Ucrainei. Europenii, împreună cu aliații lor canadieni, vor ajunge să rezolve problemele pe care le vor întâmpina într-un mod diferit față de americani – indiferent dacă își doresc sau nu acest lucru.
Un avantaj uriaș în privința capacităților militare convenționale nu mai garantează neapărat succesul într-un conflict armat, așa cum se întâmpla în trecut. Acest lucru a fost demonstrat de rezistența Ucrainei împotriva Rusiei, dar și de dificultățile întâmpinate de SUA în lupta contra Iranului.
Unii oficiali și experți au spus că Europa va trebui să creeze o nouă metodă europeană de a purta un război, care presupune o conducere mai descentralizată, arme mai ieftine, o producție mai eficientă și noi strategii pentru protejarea împotriva agresiunii rusești.
„Ne gândim serios la cum vrem noi, Europa, să arate viitoarea noastră postură defensivă”, a spus oficialul francez. O implicare mai mică din partea SUA „nu înseamnă doar mai puțin trupe sau tancuri care să ne susțină”.
„Este vorba și despre cum vom lupta noi dacă nu va mai fi nevoie să luptăm ca americanii.”
„Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici”
O brigadă germană de tancuri a participat, timp de o lună de zile, la exerciții militare în apropiere de granița Lituaniei cu Belarus. Însă, cu toate că exercițiile militare s-au încheiat, Brigada 45 Panzer nu va pleca înapoi în Germania.
Pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, Germania desfășoară permanent unități militare în afara granițelor. Aceste trupe reprezintă vârful de lance al unei armate care se extinde și va deveni cea mai mare din Europa.
Misiunea acestei unități este încă și mai remarcabilă dat fiind faptul că armatele germane – teutonice, prusace, imperiale și naziste – au venit, de obicei, în aceste zone ca forțe invadatoare.
În Al Doilea Război Mondial, ele au cucerit Polonia, țările baltice și o mare parte din vestul Rusiei. „Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania”, a spus colonelul Sebastian Hagen, comandantul grupului de luptă multinațional care formează nucleul brigăzii germane din Lituania.
„Suntem, de asemenea, conștienți de ceea ce ocupația sovietică i-a făcut Lituaniei”, a mai spus Hagen pentru The Economist.
Primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay, a spus că rolul alianței era „să îi țină pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani la pământ”. Acum, însă, Germania este cea care trebuie să se ridice pentru a-i ține pe ruși afară și pe americani, atât cât se poate, în interiorul alianței.
Pentru mulți europeni, confruntarea Rusiei cu mai puțin ajutor (sau fără niciun ajutor) din partea Statelor Unite este o perspectivă alarmantă.
Retragerea trupelor americane din Europa reprezintă „un moment neobișnuit de periculos” pe care Moscova l-ar putea exploata ca să testeze securitatea europeană, a spus un oficial din Marea Britanie. „Trebuie să fim pregătiți pentru asta.”
SUA reevaluează prezența sa militară în Europa. Șeful Pentagonului: Este un test pe care „unele țări îl vor pica”
La summitul de la Ankara, liderii europeni încearcă să îl convingă pe Trump că ei își îndeplinesc obligațiile față de alianță: împreună, membrii NATO, în afară de SUA, au crescut cheltuielile pentru apărare cu 20% pe an în ultimii doi ani. Această inițiativă susține 195.000 de joburi în SUA, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Anul acesta, Washingtonul a anulat mai multe desfășurări de trupe în Europa, a redus capacitățile militare americane folosite în cadrul NATO și a deschis un proces lung de reevaluare a poziției militare americane în Europa – un test pe care secretarul apărării, Pete Hegseth, a spus că „unele țări îl vor pica, altele îl vor depăși”.
Planurile de apărare ale NATO adoptate cu doar un an în urmă prevedeau ca SUA să acopere aproape 40% din capacitatea de luptă a alianței. Acum, acest procent, cu siguranță, va scădea.
Un alt șoc a fost epuizarea rapidă a stocurilor de armament ale Statelor Unite și ale aliaților din Golful Persic în timpul războiului din Iran. Clienții europeni au aflat că vor avea de așteptat câțiva ani până le vor fi livrate echipamentele militare cumpărate din SUA.
„Groenlanda a pus europenizarea alianței NATO în centrul agendei”, a spus oficialul francez intervievat de FT. „Iranul a dat laoparte europenizarea, dar este din ce în ce mai clar că e singura cale de a salva NATO.”
Există foarte puțină susținere în capitalele europene pentru ideea de a-i acorda Uniunii Europene un rol mai important în desfășurarea operațiunilor militare. În schimb, liderii europeni vor să salveze NATO prin reducerea dependenței de SUA.
„Trebuie să ne gândim la rolul Europei în conducerea NATO și să îl consolidăm”, a spus oficialul britanic.
Europa se poate baza pe capacități militare convenționale la fel de puternice ca cele de care dispune Rusia
În timp ce Germania, țările nordice și statele baltice vor crește cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2029, cele două mari puteri europene, Franța și Marea Britanie, sunt departe de a atinge această țintă.
Cele două țări nu vor depăși procentul de 2,7% din PIB până în 2030. Mai mult, chiar și Germaniei îi lipsește un plan de finanțare pe termen lung.
A concentra toată atenția asupra cheltuielilor și capacităților militare este că și când ai adăuga mușchi europeni unui corp care este în continuare dependent de un creier american pe care nu te poți baza, a avertizat Jana Puglierin, din partea Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).
Europenii ar trebui să poată conduce operațiuni militare de mare amploare fără să depindă de generalul american din fruntea comandamentului suprem al forțelor aliate din Europa.
Dacă va izbucni un război în viitorul apropiat, țările europene se pot baza pe capacități militare convenționale la fel de puternice ca cele de care dispune Rusia, potrivit lui Ruben Stewart, de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
Fără implicarea Statelor Unite, însă, forțele europene ar fi mai puțin integrate, capacitatea de supraveghere și strângere de informații ar fi mai redusă, operațiunile militare s-ar desfășura mai lent și comandanții ar fi mult mai precauți, susține Stewart.
„Stilul american de a purta un război este să aplice o forță uriașă contra centrului de greutate al adversarului și să îi neutralizeze capacitatea de luptă”, a explicat un înalt oficial britanic pentru FT. „Europenii nu vor putea aplica o forță copleșitoare. Ei vor trebui să încerce să contracareze adversarul, să creeze dileme și să producă o apărare de tip ‘porc spinos’.”
„Trebuie să învățăm din lecțiile războiului din Ucraina înainte să fim forțați să le trăim pe pielea noastră”
„Războiul din Ucraina nu mai este doar un război regional. A devenit un mediu global de învățare”, a spus un înalt oficial militar NATO. „Rusia, China, Iran și Coreea de Nord nu privesc pur și simplu acest război. Învață de pe urma lui, susținându-se una pe cealaltă, făcând schimb de tehnologii și adaptându-se.”
„Responsabilitatea noastră este să învățăm din acele lecții înainte să fim forțați să le trăim pe pielea noastră”, a mai spus oficialul din cadrul NATO.
Un centru de analiză al NATO înființat în Bydgoszcz, în centrul Poloniei, studiază războiul din Ucraina și oferă informații utile despre cum s-ar putea desfășura viitoarele conflicte.
Centrul desfășoară un proiect legat de bombele cu planare – proiectile low-cost pe care Rusia le-a folosit pentru a devasta Ucraina – menit să detecteze și să distrugă aceste arme împreună cu Kievul, având ca obiectiv dezvoltarea unor capacități similare pentru NATO.
„Principala problemă este încrederea”, a spus Puglierin din partea ECFR. „Multe țări aveau mai mare încredere că SUA le vor veni în ajutor, decât oricare dintre partenerii lor europeni.”
Totuși, europenii nu au de ales și trebuie să colaboreze, a punctat analistul militar francez Francois Heisbourg. „Nu ne putem aștepta ca Trump să ne ajute în această privință.”
„Va trebui să ne deschidem propria noastră prăvălie, presupun că în interiorul NATO – dar un NATO în care americanii vor avea un rol redus.”
Europa nu trebuie să dea dovadă de „eroism” sau să fie la fel de puternică precum Statele Unite, a remarcat ministrul polonez de externe, Radek Sikorski. „Trebuie doar să fim mai buni decât Putin.”
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
