Un nou sondaj realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute, în iunie 2026, dezvăluie o realitate surprinzătoare: inteligența artificială a devenit o normă în România, fiind utilizată de 83% dintre cetățeni în cel puțin un context. Mai mult, aproape 77% dintre aceștia o folosesc cel puțin săptămânal, fenomenul depășind cu mult ritmul politicilor publice, potrivit unui comunicat al think tank-ului independent axat pe accelerarea digitalizării, a guvernanței digitale și pe creșterea competitivității economice în România.
Studiul „Digitalizarea serviciilor publice în România III” evidențiază că utilizarea AI are un caracter preponderent personal (77,9%), în timp ce ponderea scade la locul de muncă (15,4%) și în mediul educațional (9,3%).
Adopția este puternic influențată de factorul generațional și de nivelul de educație. În rândul tinerilor de 18-29 de ani, utilizarea atinge un procent masiv de 97%, iar printre absolvenții de studii superioare ajunge la 93,3%. Totuși, această adoptare rapidă s-a produs în detrimentul abilităților tehnice solide. Competențele românilor rămân scăzute: 48,1% se declară la un nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% se consideră utilizatori avansați.
În ceea ce privește percepția publică, românii cântăresc matur atât beneficiile, cât și riscurile. Principalul avantaj identificat este economisirea timpului (65,4%). La polul opus, 55,5% cred că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% văd riscuri legate de securitatea datelor personale. Interesant este că teama de șomaj este mai degrabă macro-socială, iar doar 21,9% se tem pentru propriul job.
Când vine vorba de implicarea AI în instituțiile statului, cetățenii trasează o linie roșie clară între birocrație și drepturile fundamentale. Românii acceptă tehnologia pentru sarcini administrative, cum ar fi evaluarea performanței funcționarilor (42,2% confortabili), dar o resping categoric în deciziile de viață: 69,7% sunt inconfortabili față de utilizarea AI pentru stabilirea unui diagnostic medical și 57,4% refuză digitalizarea deciziilor privind beneficiile sociale.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 2.002 respondenți adulți.
Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune al UE privind securitatea cibernetică și inteligența artificială
About the Author
