Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 față de ultimele trei luni ale anului trecut, însă comparativ cu aceeași perioadă din 2025 a fost mai mică cu 1,2%, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Analistul economic Adrian Negrescu spune, într-o declarație pentru Digi24.ro, că economia traversează o „epocă de gheață” din punct de vedere investițional, însă rezultatul este, paradoxal, mai bun decât se anticipa.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut (PIB) s-a menținut nemodificat, în termeni reali, față de trimestrul IV din 2025. Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier.
Institutul mai precizează că, față de varianta provizorie publicată în luna iunie, dinamica PIB și cea a valorii adăugate brute au rămas nemodificate.
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că economia resimte efectele creșterii taxelor, ale inflației și ale incertitudinii din mediul de afaceri.
„Economia românească se află în epoca de gheață, în momentul de față, din punct de vedere investițional. Este un «Ice Age» economic pe care îl parcurgem și care este cauzat de creșterea taxelor, de inflația record din ultimul an și de scăderea apetitului investitorilor pentru deschiderea de noi business-uri”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Cu toate acestea, Negrescu spune că rezultatul din primul trimestru este peste așteptări: „Stagnarea economică din primul trimestru este, în mod paradoxal, o veste bună, în condițiile în care toate estimările inițiale anunțau o scădere economică semnificativă, mai ales că, din punct de vedere conjunctural, primul trimestru este cel în care activitatea economică este cea mai scăzută de peste an. Faptul că economia a rămas pe linia de plutire este o veste bună. Da, este o scădere față de aceeași perioadă din anul trecut, dar să nu uităm condițiile în care se întâmplă acest lucru: cu o scădere semnificativă a consumului, cu 10 luni de scădere a vânzărilor, mai ales din zona de retail, cu o înghețare, practic, a investițiilor și cu un sentiment al investitorilor tulburat de această criză politică majoră cu care ne confruntăm”.
Construcțiile au rămas principalul motor al economiei
Datele INS arată că sectorul construcțiilor a avut în continuare o contribuție pozitivă la evoluția economiei, de 0,4%, în timp ce industria, comerțul, transporturile și sectorul IT au avut contribuții negative.
Potrivit lui Adrian Negrescu, evoluția construcțiilor este susținută atât de investițiile publice, cât și de revenirea pieței imobiliare.
„Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă, practic, că în acest moment construcțiile, mai ales cele edilitare, cele care au legătură cu planurile de infrastructură ale statului român, se află pe un trend ascendent, de aici și această creștere semnificativă. Pe de altă parte, dincolo de sentimentul acesta negativ care se simte în piață, este un element pozitiv faptul că numărul autorizațiilor de construcție a început să crească din nou, pentru că asistăm într-adevăr la ceea ce estimam de ani de zile, faptul că ne ducem spre o enclavizare economică pronunțată, în care migrația populației din mediul rural în mediul urban generează și această cerere foarte mare în zona imobiliară”, a declarat analistul.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, INS arată că cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut, în continuare, o contribuție negativă la evoluția economiei (-1,2%). În schimb, consumul administrației publice a fost revizuit în creștere față de estimarea anterioară. Totodată, contribuția investițiilor, măsurată prin formarea brută de capital fix, a fost revizuită în scădere, de la 0,9% la 0,4%.
Adrian Negrescu: Economia va rămâne în stagnare și în trimestrele următoare
În opinia analistului, economia nu va reveni pe creștere în perioada imediat următoare: „Mă aștept ca economia să continue această perioadă de îngheț investițional și în următoarele luni. Altfel spus, trimestrele doi și trei să fie, de asemenea, de stagnare economică și doar probabil în trimestrul patru din 2026 să vedem un plus minor, de 0,1-0,2%, influențat, bineînțeles, de efectele inflației și de reconfigurarea economiei pe noua realitate investițională”.
Întrebat despre efectele asupra pieței muncii, analistul avertizează că disponibilizările din sectorul privat vor continua și în perioada următoare: „Avem deja peste 50.000 de oameni din sectorul privat care au rămas fără un loc de muncă în acest an, iar restructurările probabil vor continua și în următoarea perioadă, semn că mare parte dintre companii, în special întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, sunt puternic afectate de condițiile fiscale și de scăderea vânzărilor, iar soluția, din păcate, rămâne, în primul rând, disponibilizarea de personal.”
În opinia sa, și consumul va continua să încetinească.
„Este probabil ca această scădere a consumului să continue, iar economia să se recalibreze pornind de la noua realitate investițională și, mai ales, din zona consumului. Să nu uităm un lucru: noi am avut un consum stimulat de împrumuturi, de datorii, de alocări financiare electorale în ultimii trei ani, care au dus acest motor al economiei la un nivel mult prea ridicat, raportat la performanțele și puterea economică a țării noastre. A fost un consum umflat de inflație, a fost un consum umflat de creșteri de salarii, mai ales în sectorul bugetar, care se sparge ca o bulă speculativă în care, din păcate, ne-am aflat”, a concluzionat Adrian Negrescu.
About the Author
