Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran îi pune pe aliații tradiționali ai Washingtonului într-o poziție delicată. Deși administrația Trump caută sprijin pentru a limita extinderea războiului, state din Europa și Asia transmit că nu sunt dispuse să își asume riscuri militare până când nu va exista un armistițiu credibil între cele două părți. În paralel, unele guverne încearcă să obțină concesii strategice din partea SUA, în timp ce altele evită orice implicare directă, arată Politico.
Aliații SUA cer un armistițiu înainte de orice implicare
Mulți dintre aliații Statelor Unite preferă să aștepte evoluția conflictului cu Iranul, în loc să se implice direct, chiar dacă administrația președintelui Donald Trump susține că are nevoie de sprijinul lor pentru a împiedica extinderea unui război care riscă să scape de sub control.
În ultimele zile, conflictul s-a intensificat. Iranul a lansat atacuri asupra Iordaniei, Egiptului și Kuweitului, în timp ce rebelii houthi din Yemen, susținuți de Teheran, au atacat Arabia Saudită cu rachete. Statele Unite au răspuns prin lovirea a zeci de obiective aparținând Gărzii Revoluționare Islamice din Iran.
Escaladarea violențelor a alimentat temerile privind transformarea conflictului într-un război regional, cu efecte majore asupra piețelor energetice și economiei mondiale. Închiderea sau blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol și gaze, este considerată unul dintre cele mai mari riscuri.
În acest context, diplomați europeni și asiatici au declarat că guvernele lor nu sunt dispuse să trimită resurse militare sau civile în regiune până când Washingtonul și Teheranul nu vor conveni asupra încetării atacurilor reciproce.
Potrivit acestora, orice participare la operațiuni comune este condiționată de existența unui armistițiu solid și de garanții că navigația prin Strâmtoarea Ormuz va putea fi reluată în condiții de siguranță.
„Ne așteptăm în orice moment la o solicitare din partea SUA privind posibile acțiuni comune în Golf”, a declarat un diplomat asiatic, precizând însă că țara sa nu va lua în calcul o implicare înainte de încetarea focului și restabilirea libertății de navigație.
O coaliție multinațională inițiată luna trecută de Franța și Regatul Unit a condiționat deja orice participare militară de confirmarea unui armistițiu între Washington și Teheran.
Un diplomat european acreditat la Washington a declarat că, în aceste condiții, o implicare militară mai amplă a aliaților occidentali este puțin probabilă.
Unele state văd în conflict o oportunitate de negociere cu Washingtonul
Pe lângă preocupările legate de securitate, mai multe state încearcă să folosească actuala criză pentru a obține avantaje strategice din partea Statelor Unite.
Un oficial din Europa de Est a declarat că țara sa a aprobat un mandat parlamentar suficient de larg pentru a participa, în limita capacităților disponibile, la eventuale operațiuni desfășurate în Strâmtoarea Ormuz la solicitarea Washingtonului.
Acesta a explicat că guvernul său consideră Iranul un aliat important al Rusiei în războiul din Ucraina și salută faptul că administrația americană împărtășește această evaluare.
Totuși, sprijinul nu ar fi necondiționat, arată Politico.
Potrivit oficialului, țara sa dorește o prezență militară americană mai consistentă pe flancul estic al NATO, inclusiv desfășurarea unei brigăzi americane permanente sau, cel puțin, suplimentarea contingentelor existente în statele baltice.
Și Ucraina încearcă să valorifice contextul actual. Un oficial ucrainean a declarat că oferta Kievului de a furniza Statelor Unite și statelor din Golf drone de interceptare rămâne valabilă, în schimbul continuării livrărilor de armament occidental.
„Suntem gata să îi sprijinim pe cei care ne susțin”, a afirmat oficialul, subliniind că Ucraina dispune de experiență și tehnologii avansate în dezvoltarea sistemelor de combatere a dronelor.
Casa Albă a refuzat să comenteze dacă aliații sunt pregătiți să participe la eventuale operațiuni comune. Într-un comunicat, administrația americană s-a limitat la a afirma că „imprudența Iranului este evidentă”, acuzând Teheranul de acte de terorism împotriva statelor vecine și susținând că Republica Islamică este „mai izolată ca niciodată”.
Europa și Asia încearcă să evite implicarea directă în conflict
Războiul cu Iranul scoate la iveală și tensiunile acumulate în relațiile dintre Statele Unite și o parte dintre aliații lor, după mai mulți ani marcați de dispute comerciale și divergențe de politică externă.
Diplomați occidentali afirmă că multe guverne europene sunt tot mai prudente în relația cu administrația Trump și încearcă să evite noi solicitări privind participarea la operațiuni militare în Orientul Mijlociu.
Joel Linnainmaki, fost oficial al Ministerului de Externe din Finlanda, afirmă că în capitalele europene domină sentimentul de oboseală față de conflict.
„Sentimentul predominant în Europa este oboseala față de dinamica de tip «whack-a-mole» a războiului – de fiecare dată când are loc o încetare a ostilităților, aceasta este urmată de o nouă rundă de escaladare. În acest moment, liderii europeni încearcă să treacă neobservați de Donald Trump pentru a evita noi solicitări privind implicarea lor.”
Singurul domeniu în care state precum Franța, Marea Britanie și alte țări europene sunt dispuse să ofere sprijin este cel al securității maritime și al deminării, însă și în acest caz participarea este condiționată de existența unui armistițiu funcțional între SUA și Iran.
Potrivit surselor diplomatice, Londra și Parisul au transmis deja Washingtonului că nu vor trimite nave de război în zonă cât timp confruntările continuă.
În Asia, situația este similară. Mai multe state încearcă să păstreze relații funcționale atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, evitând orice gest care ar putea fi interpretat drept o aliniere la campania militară americană.
Un diplomat asiatic a explicat că statele din Asia de Sud-Est, care au continuat să importe petrol iranian pe durata conflictului, nu doresc să participe la acțiuni care ar putea afecta aceste relații.
În paralel, Iranul a negociat cu Malaezia și Thailanda acorduri care permit continuarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, în încercarea de a limita impactul economic al războiului asupra acestor state.
Coaliții maritime separate încearcă să protejeze rutele comerciale
În timp ce Statele Unite încearcă să obțină sprijin pentru propriile operațiuni, mai multe state au început să organizeze inițiative paralele pentru protejarea rutelor maritime din regiune.
Franța și Regatul Unit au constituit încă din luna mai o misiune militară multinațională la care participă aproximativ 40 de state. Obiectivul acesteia este asigurarea tranzitului în siguranță al navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului.
Nave aparținând unor state precum Regatul Unit, Germania și Italia se află deja în Marea Arabiei, unde așteaptă încheierea ostilităților înainte de a începe misiunile.
Tot joi, Arabia Saudită a anunțat înființarea unei coaliții multinaționale de apărare maritimă, alcătuită din 14 state cu majoritate musulmană, printre care Pakistan, Turcia și Djibouti.
Potrivit Ministerului saudit de Externe, grupul își propune să protejeze comerțul internațional și rutele maritime din Marea Roșie, Golful Aden și Strâmtoarea Bab al-Mandab. Alte zeci de state au participat la reuniunea de lansare și și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, existând posibilitatea ca acestea să adere ulterior la coaliție.
Departamentul de Stat al SUA și reprezentanțele diplomatice ale Uniunii Europene, Regatului Unit, Germaniei, Franței, Canadei și Australiei nu au răspuns solicitărilor privind o eventuală participare la noua structură de securitate maritimă.
Editor : C.A.
About the Author
