România așteaptă vineri, 31 iulie, una dintre cele mai importante decizii ale anului pentru finanțele publice. Agenția Fitch urmează să anunțe, după închiderea piețelor financiare, noua evaluare a ratingului suveran al țării, într-un moment în care România se află deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating, Fitch, S&P și Moody’s. O eventuală retrogradare în categoria „junk”, sub pragul investment grade, ar putea însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat, ieșiri de capital și presiuni suplimentare asupra economiei. În prezent, România este evaluată la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și are perspectivă negativă.
Decizia Fitch este urmărită atent de investitori, în contextul deficitului bugetar ridicat, al necesarului mare de finanțare și al instabilității politice.
Decizia este urmărită cu atenție de piețe, într-un context marcat de deficitul bugetar ridicat, necesarul mare de finanțare, costurile încă ridicate ale împrumuturilor și incertitudinea politică. În același timp, autoritățile mizează pe reducerea deficitului în prima jumătate a anului și pe măsurile adoptate pentru respectarea angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană și creditorii statului.
Cine este Fitch Ratings și de ce este importantă decizia sa
Fitch Ratings este una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, alături de Standard & Poor’s și Moody’s. Fondată în 1914, agenția evaluează capacitatea statelor, companiilor și instituțiilor financiare de a-și onora obligațiile de plată și acordă calificative care reflectă riscul de credit al acestora.
Scopul unui rating este de a oferi investitorilor o evaluare independentă a probabilității ca un emitent să își ramburseze datoriile la timp. Aceste calificative sunt utilizate de bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii și alte instituții financiare atunci când decid dacă investesc sau nu în obligațiunile unui stat ori ale unei companii.
Fitch utilizează o scară de rating care începe cu AAA, cel mai ridicat calificativ, și coboară până la D, care indică incapacitate de plată. Ratingurile cuprinse între AAA și BBB- sunt încadrate în categoria investment grade, considerată recomandată investițiilor și asociată unui risc redus de neplată. Calificativele sub BBB- intră în categoria speculative, cunoscută și sub denumirea de „junk”, ceea ce semnalează un risc mai ridicat și limitează accesul unor investitori instituționali, care, prin propriile regulamente, nu pot deține astfel de active. Pe lângă calificativul propriu-zis, agenția acordă și o perspectivă (outlook) – pozitivă, stabilă sau negativă. Aceasta indică direcția în care este probabil să evolueze ratingul în următoarele 12-24 de luni, fără a reprezenta însă o garanție că acesta va fi modificat.
Deciziile Fitch sunt urmărite cu atenție de piețele financiare deoarece influențează costurile la care statele și companiile se pot împrumuta. Un rating mai ridicat inspiră încredere investitorilor și permite accesul la finanțare în condiții mai avantajoase, în timp ce o retrogradare poate duce la creșterea dobânzilor, la reducerea interesului investitorilor și la majorarea costurilor de finanțare. Pentru state, ratingul reprezintă și un indicator al credibilității politicilor economice și fiscale în fața piețelor internaționale.
Codîrlașu: „Scenariul de bază este acela în care România rămâne în categoria investment grade”
Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat pentru Digi24.ro că ratingul de țară indică riscul ca un stat sau o companie să nu își mai poată achita obligațiile financiare, iar diferența dintre categoria recomandată investițiilor (investment grade) și cea speculativă (non-investment grade) este esențială pentru investitori.
„Practic, ratingul arată cât de riscantă este o țară sau o companie. Agențiile de rating acordă astfel de calificative atât statelor, cât și companiilor. În esență, acestea se traduc într-o probabilitate de default, adică probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul să intre în incapacitate de plată. Un rating mai slab înseamnă o probabilitate mai mare de default. Este foarte important pragul dintre investment grade și non-investment grade. Noi suntem exact pe ultima treaptă din categoria investment grade, adică BBB-, și avem, în același timp, perspectivă negativă. Un outlook negativ înseamnă, statistic, aproximativ 35% șanse ca ratingul să fie înrăutățit în următoarele 12 luni. Acesta este un procent rezultat din analiza istorică a ratingurilor la nivel global”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru Digi24.ro.
Potrivit economistului, scenariul de bază rămâne menținerea calificativului actual. O eventuală retrogradare ar avea însă efecte importante, deoarece o parte dintre investitorii instituționali nu mai pot deține active încadrate în categoria „junk”, ceea ce ar duce la ieșiri de capital și la creșterea costurilor de finanțare ale statului.
„Dacă rămânem cu acest rating, iar acesta este scenariul de bază, practic nu se va întâmpla nimic. Dacă însă ratingul este retrogradat, situația este gravă, pentru că intrăm în categoria non-investment grade. Anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active. Acestea vor ieși din România dacă au investiții aici, indiferent cât de atractive vor rămâne randamentele. Statul va trebui apoi să găsească alți investitori, pentru că cei care nu mai pot investi în România vor vinde activele deținute, iar locul lor va trebui ocupat de investitori specializați în active de tip junk. (…) Ieșirea acestor fluxuri de capital înseamnă automat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate de finanțare pentru Guvernul României și, probabil, deprecierea monedei naționale. Dacă ne uităm în urmă, criza din 2008 a început, în cazul României, odată cu retrogradarea în categoria junk. Acesta este riscul și acum, dacă vom fi retrogradați”, a explicat Codîrlașu.
Economistul recomandă investitorilor să nu ia decizii sub impulsul momentului, ci să își diversifice din timp economiile, în contextul în care România se află de mai multă vreme pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor.
„În mod normal, oamenii trebuie să se pregătească din timp pentru astfel de situații. (…) Orice investitor prudent își diversifică economiile și investițiile tocmai pentru a nu fi expus exclusiv pe România dacă un astfel de scenariu se produce. (…) Astfel de decizii se iau în perioade de liniște, nu atunci când toată lumea este deja agitată și piețele au reacționat”, a spus el.
În ceea ce privește decizia Fitch, Codîrlașu estimează că România are șanse mai mari să își păstreze calificativul, însă avertizează că incertitudinea privind politica fiscală viitoare rămâne principalul risc.
„Aș spune că scenariul de bază este acela în care România rămâne în categoria investment grade. Aș estima aproximativ 60% șanse să rămânem și 40% șanse să fim retrogradați. Cei aproximativ 35% reprezintă doar probabilitatea statistică. Diferența până la 40% vine din incertitudinea foarte mare privind politica fiscală viitoare a României. Politica fiscală actuală a produs efecte bune. Am redus semnificativ deficitul, iar acest lucru a fost apreciat de piețe. Însă nu există nicio certitudine că această politică va fi menținută și în viitor. Dacă va veni un alt guvern și va adopta o cu totul altă politică fiscală, aici apare problema. Marile necunoscute sunt legate de evoluțiile viitoare, iar această incertitudine este cea care ne poate împinge spre categoria junk”, a avertizat economistul.
Negrescu: „Ne împrumutăm, în medie, cu un miliard de euro pe săptămână”
Analistul economic Adrian Negrescu susține că principala miză a menținerii ratingului este capacitatea României de a continua să se împrumute pentru finanțarea cheltuielilor statului.
„Dacă se va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, România va putea în continuare să se împrumute. Acesta este cel mai important lucru. Gândiți-vă că ne împrumutăm, în medie, cu un miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani să plătim pensiile, salariile și celelalte cheltuieli ale statului. Altfel spus, aceasta este principala miză a menținerii ratingului României în categoria recomandată investitorilor. Gândiți-vă că, în momentul de față, peste 90% din banii pe care îi încasăm din taxe și impozite se duc către cheltuielile sociale, salarii și pensii, iar restul de aproximativ 10% se duce pe dobânzile la creditele pe care le-am contractat până acum. Pentru toate celelalte cheltuieli ale statului, educație, sănătate și tot ceea ce ține de funcționarea administrației, ne împrumutăm. Vorbim despre peste 55 de miliarde de euro împrumutate în fiecare an”, a declarat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
În opinia sa, o retrogradare în categoria „junk” ar crea dificultăți majore în finanțarea statului, iar România ar putea ajunge să apeleze la Fondul Monetar Internațional.
„Dacă vom intra în categoria junk, din păcate statul român riscă să intre într-o perioadă de turbulențe majore. Ar pierde o parte dintre finanțatori, cei care în momentul de față oferă bani pentru ca statul român să poată funcționa. Acest lucru ar duce, din păcate, la probleme grave de finanțare a bugetului. O mare parte dintre aceste fluxuri financiare se vor bloca sau vor deveni mult mai scumpe. Singura noastră șansă ar fi încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, care să pună la dispoziția României 30-40 de miliarde de euro, astfel încât statul să poată funcționa în următoarele luni, în speranța că vor fi adoptate măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice”, a afirmat Negrescu.
Analistul a avertizat că un eventual acord cu FMI ar veni la pachet cu măsuri severe de ajustare fiscală: „Bineînțeles, FMI ar veni cu condiții și ar impune măsuri de austeritate și mai dure: reducerea salariilor, creșterea taxelor și chiar vânzarea unor active pe care România le deține, astfel încât să își recupereze, în cele din urmă, banii împrumutați. FMI nu este o organizație de caritate. Este o instituție financiară care urmărește să își recupereze împrumuturile, împreună cu dobânda aferentă. Toate acestea ar putea împinge România într-un scenariu în care majorarea taxelor, reducerea salariilor și o inflație ridicată ar deveni realități în următoarele luni”.
Deficitul a coborât la 2% din PIB în prima jumătate a anului
România intră în evaluarea Fitch cu o îmbunătățire a execuției bugetare față de anul trecut. Bugetul general consolidat s-a încheiat la 30 iunie 2026 cu un deficit de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Comparativ cu primul semestru din 2025, deficitul s-a redus cu 1,64 puncte procentuale, de la 3,64% la 2% din PIB. În termeni nominali, scăderea este de aproape 28,8 miliarde de lei, de la 69,80 miliarde de lei la 41,03 miliarde de lei.
Reducerea din prima jumătate a anului nu garantează însă respectarea țintei stabilite pentru întregul an. Bugetul pentru 2026 este construit pe un deficit de 6,2% din PIB, iar agenția de rating va analiza dacă ritmul ajustării poate fi menținut și în a doua parte a anului, când presiunile asupra cheltuielilor și necesarul de finanțare pot crește. Printre vulnerabilitățile României se numără deficitul încă ridicat, dobânzile plătite pentru datoria publică, cheltuielile bugetare și instabilitatea politică. De cealaltă parte, autoritățile invocă reducerea deficitului și accelerarea unor proiecte legate de PNRR și de angajamentele asumate în fața partenerilor externi.
Bolojan: Agențiile analizează și stabilitatea politică
Evaluarea Fitch vine într-un moment în care România este condusă de un guvern interimar, iar lipsa unui Executiv cu mandat deplin poate ridica semne de întrebare privind predictibilitatea politicilor fiscale.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri seara, la Digi24, că agențiile de rating analizează atât situația economică de până la momentul evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectivele pentru următorii ani.
„În formarea unei agenții, vizavi de rating, după ce s-a întâmplat în România în aceste luni, întotdeauna trebuie să îți pui problema cum vei fi evaluată. Pentru că evaluările țin cont de două aspecte: țin cont de ceea ce s-a întâmplat până la data evaluării, țin cont de stabilitatea politică și țin cont de perspectiva viitoare pe, nu știu, 2027-2028. Or, în mod evident, noi am plecat din 2025 dintr-o situație foarte dificilă, ne-am luat niște angajamente față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri că vom face anumite corecții de deficite, pe care le-am făcut până acum și le-am respectat”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a pus instabilitatea din ultimele luni pe seama întârzierii aprobării bugetului și a căderii Guvernului.
„Din primăvară am avut problemele legate de întârzierea aprobării bugetului, ca urmare a scandalului pe care l-a generat Partidul Social Democrat, amânările pe care au fost. Am avut căderea Guvernului, o acțiune care am spus-o și atunci, o spun și acum, a fost iresponsabilă”, a afirmat Bolojan.
Întrebat dacă România va fi retrogradată, premierul interimar a spus că nu consideră acest scenariu inevitabil, dar a avertizat că instabilitatea politică și mesajele publice contradictorii pot contura „o perspectivă îngrijorătoare” pentru agențiile care evaluează capacitatea țării de a-și respecta angajamentele fiscale.
About the Author
