Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că Rusia este țara vizată de cele mai multe sancțiuni din lume și și-a intensificat atacurile la adresa Occidentului, într-un discurs susținut la Forumul de Afaceri BRICS de la New Delhi, scrie Kyiv Post. Liderul de la Kremlin a acuzat NATO și guvernele occidentale pentru războiul din Ucraina și problemele Europei și a avertizat că trimiterea unor trupe pe teritoriul ucrainean ar însemna „război cu Rusia”.
Putin a descris puterile occidentale drept „vechi lideri” aflați în declin, care încearcă să își păstreze dominația pe măsură ce economiile emergente câștigă influență.
El a susținut că țările BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, comparativ cu 29% în cazul Grupului celor Șapte.
Liderul rus a ironizat și grupul marilor democrații industrializate, vorbind despre „așa-numitul G7”.
„De ce este numit «mare», nu înțeleg”, a spus Putin.
Rusia s-a alăturat în 1997 grupului care avea să devină G8, dar a fost suspendată în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, iar organizația a revenit astfel la formatul G7.
Putin: „Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”
Retorica liderului de la Kremlin s-a înăsprit atunci când a abordat presiunile economice exercitate de Occident. Putin a acuzat guvernele occidentale că au abandonat principiile pieței libere pe care le promovau anterior și că folosesc sancțiuni, sancțiuni secundare, confiscarea navelor și alte restricții pentru a-și recâștiga ceea ce el a descris drept „fosta poziție de lider”.
„Concurenții voștri occidentali încearcă astăzi, prin toate mijloacele posibile, să își restabilească fosta poziție de lider”, a declarat Putin.
Președintele rus a recunoscut apoi amploarea fără precedent a presiunilor internaționale exercitate asupra Moscovei.
„Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”, a spus Putin, susținând că numărul este „aproape de două ori mai mare decât cel al sancțiunilor impuse tuturor celorlalte țări ale lumii la un loc”.
Sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au fost extinse considerabil după ce Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Măsurile au vizat sectoarele financiar, energetic, tehnologic și militar-industrial ale Rusiei, în încercarea de a limita capacitatea Moscovei de a-și susține războiul.
Putin a susținut însă că presiunile au făcut Rusia mai puternică, afirmând că Moscova și-a „consolidat suveranitatea națională” și și-a redirecționat comerțul către ceea ce el a numit „parteneri de încredere și previzibili”.
Liderul rus a invocat o creștere cumulată a PIB-ului de 10,3% în perioada 2023-2025 și o rată a șomajului de 2,3% drept dovezi că sancțiunile au eșuat.
Economia Rusiei a încetinit însă puternic în 2026, în timp ce cheltuielile generate de război, inflația, deficitul de forță de muncă și restricțiile occidentale continuă să îi afecteze performanța.
Putin transferă asupra Occidentului responsabilitatea pentru invadarea Ucrainei
Putin și-a consacrat o parte importantă a declarațiilor încercării de a transfera asupra NATO și a guvernelor occidentale responsabilitatea pentru invadarea pe scară largă a Ucrainei.
El a descris Revoluția Euromaidan din 2014, în urma căreia președintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere după luni de proteste în masă, drept o „lovitură de stat sângeroasă” orchestrată de Occident pentru a atrage Ucraina în NATO.
„În cele din urmă, aceasta a devenit cauza principală a evenimentelor tragice de astăzi din Ucraina”, a susținut Putin.
Relatarea sa a omis însă ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, intervenția militară a Moscovei în Donbas și decizia lui Putin de a declanșa invazia pe scară largă la 24 februarie 2022.
Liderul de la Kremlin a descris din nou guvernul Ucrainei drept „neo-nazist”, un termen folosit frecvent de propaganda rusă, și a susținut că puterile occidentale au încercat în mod sistematic să slăbească Rusia după prăbușirea Uniunii Sovietice.
El a afirmat că statele occidentale ar fi încercat anterior „să lichideze Federația Rusă” prin sprijinirea terorismului și separatismului în Caucaz.
„Elitele globaliste occidentale sunt de vină pentru acest lucru”, a spus Putin referindu-se la război, acuzând guvernele occidentale că încearcă să transfere responsabilitatea asupra Moscovei.
Declarațiile reiau o narațiune folosită de mult timp de Kremlin, care prezintă Rusia drept victimă a agresiunii occidentale, minimalizând sau omițând propriile acțiuni militare ale Moscovei împotriva Ucrainei.
Putin și-a extins atacurile atunci când a fost întrebat despre recentele câștiguri politice ale formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Inițial, liderul rus a afirmat că nu va comenta politica internă a Germaniei, dar ulterior a pus evoluțiile din Europa pe seama celor pe care i-a numit în repetate rânduri „globaliștii occidentali”.
„Tot ceea ce se întâmplă astăzi în Europa este rezultatul greșelilor sistemice ale așa-numitului Occident sau, mai exact, ale globaliștilor occidentali, în politică, securitate și economie”, a declarat Putin.
El a susținut că, după Războiul Rece și prăbușirea Uniunii Sovietice, liderii occidentali au ajuns să creadă că „totul le este permis” și că nu pot face greșeli.
Putin i-a acuzat, de asemenea, pe liderii europeni că își sperie populațiile cu ceea ce el a numit o „amenințare imaginară” din partea Rusiei.
„Nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată”, a spus el. „Nu amenințăm și nu vom amenința țările europene.”
„Asta înseamnă război cu Rusia”. Avertisment privind trimiterea unor trupe europene în Ucraina
În pofida afirmației că Moscova nu reprezintă un pericol pentru Europa, Putin a lansat imediat un avertisment în legătură cu discuțiile privind desfășurarea unor forțe europene în Ucraina, ca parte a unor eventuale garanții de securitate postbelice.
„Acum vorbesc despre posibilitatea de a trimite trupe pe teritoriul Ucrainei”, a spus Putin. „Asta înseamnă război cu Rusia.”
Țările europene au discutat despre o posibilă prezență militară ca element al garanțiilor de securitate menite să descurajeze Moscova să lanseze un nou atac după un eventual armistițiu sau acord de pace. Până în prezent, nu a avut loc o astfel de desfășurare de trupe.
Rusia a amenințat în repetate rânduri cu o escaladare, pe măsură ce aliații occidentali ai Ucrainei și-au extins sprijinul militar pentru Kiev. Ucraina susține, în schimb, că sunt necesare garanții de securitate credibile pentru a împiedica Moscova să folosească un armistițiu pentru a se regrupa și a-și relua agresiunea.
Putin ironizează Europa din cauza prețurilor la energie
Putin a ironizat țările europene din cauza prețurilor ridicate la gaze și a dificultăților din sectorul energetic, prezentându-le drept consecințe ale propriilor decizii de reducere a dependenței de energia rusească.
Președintele rus a susținut că liderii europeni au ignorat avertismentele Moscovei privind renunțarea la contractele pe termen lung, ale căror prețuri erau corelate cu cele ale petrolului, în favoarea stabilirii prețurilor gazelor pe piețele bursiere.
„Le-am spus: gazul nu este o marfă clasică de piață”, a afirmat Putin. „Prețurile voastre nu vor face decât să crească.”
El a indicat prețuri ale gazelor de aproximativ 1.000 de euro pentru o mie de metri cubi și a sugerat că acestea ar putea crește și mai mult.
Putin i-a criticat și pe traderii europeni de energie, acuzându-i că acordă prioritate profiturilor pe termen scurt în detrimentul rezervelor fizice de gaze și al situației depozitelor. El a susținut că traderii ar putea retrage gazele cumpărate la prețuri mai mici, în loc să mențină rezervele, ceea ce ar putea împinge prețurile și mai sus.
Declarațiile au prezentat problemele energetice ale Europei drept consecința propriilor decizii, omițând însă utilizarea livrărilor de gaze de către Moscova ca instrument de presiune politică și eforturile accelerate ale Europei de a pune capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia după invadarea Ucrainei.
Într-o referire la trecut, Putin a invocat memoria fostului cancelar german Helmut Kohl, susținând că liderul german era ferm convins că supraviețuirea Europei depinde de „relații de alianță cu Rusia”.
Putin a afirmat că actuala elită politică europeană a abandonat această filozofie și, în schimb, „își sperie populațiile cu o amenințare imaginară din partea Rusiei”.
Relatarea sa a omis însă poziția fermă a lui Kohl în apărarea suveranității statelor vecine Rusiei. Într-un discurs susținut la Conferința de Securitate de la München, la 5 februarie 1994, Kohl afirma că Rusia nu ar trebui să aibă drept de veto asupra opțiunilor statelor vecine și respingea conceptul de „sfere de influență” rusești ca fiind incompatibil cu independența acestora.
Documentele istorice arată, de asemenea, că fostul cancelar german a respins ideea de a juca rolul de mediator între Moscova și Occident.
Putin și-a încheiat declarațiile prezentând BRICS drept un model economic alternativ, în care țările își pot urmări interesele naționale fără reguli impuse de ceea ce el a numit „miliardul de aur” occidental.
„Regulile după care funcționează companiile și organizațiile nu sunt impuse din exterior, nu ne sunt impuse de așa-numitul miliard de aur”, a declarat Putin.
După ce a atacat în repetate rânduri guvernele occidentale, liderul de la Kremlin a insistat că BRICS nu este construit împotriva acestora.
„Nu ne construim activitatea împotriva nimănui”, a spus Putin. „O facem pentru noi, pentru interesele noastre.”
Editor : Ș.A.
About the Author
