El Nino ar putea avea un impact major asupra ecosistemelor unice din Insulele Galapagos, avertizează oamenii de știință. Creșterea temperaturii apei și ploile abundente amenință pinguinii, leii de mare, albatroșii și alte specii emblematice, iar populația de vertebrate a arhipelagului ar putea scădea cu cel puțin 20% dacă fenomenul va atinge intensitatea estimată de cercetători.
Arhipelagul, care găzduiește cea mai mare concentrație de specii care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ, este format din peste 230 de insule, dintre care doar patru sunt locuite. Acesta se află în mijlocul Oceanului Pacific, la aproximativ 1.000 de kilometri de coasta Ecuadorului, potrivit Euronews.
Fenomenul climatic se produce periodic, iar în zona ecuatorială a Pacificului este caracterizat prin creșterea temperaturii apei mării și precipitații abundente. Intensitatea sa este stabilită prin măsurarea temperaturii apei din această regiune și compararea acesteia cu media normală. Dacă temperatura este cu 2 grade Celsius peste valorile normale, fenomenul este considerat „foarte puternic”.
Potrivit celei mai recente estimări a Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), temperatura apei mării va fi cu aproximativ 2,2°C peste valorile normale, ceea ce înseamnă că „impactul va fi semnificativ”, afirmă Franklin Ormaza, profesor și cercetător la Facultatea de Inginerie Maritimă și Științe Marine din cadrul Școlii Politehnice Superioare a Litoralului (ESPOL).
Cum ar putea pune El Niño în pericol fauna din Galápagos
Animalele și peștii vor fi expuși riscului deoarece, pe măsură ce temperatura apei crește, „planctonul, algele și speciile de pești mai mici, care reprezintă hrana animalelor marine mai mari, practic dispar”, explică Washington Tapia, directorul Biodiversa Ecuador, o organizație de conservare care activează în arhipelag.
Acesta precizează că printre speciile cele mai expuse se numără emblematicii pinguini de Galápagos, corbii de mare cu picioare albastre, petrelii, cormoranii nezburători, albatroșii și chiar leii de mare. Coloniile de corali ar putea fi, de asemenea, grav afectate, la fel și pescuitul de ton.
În lipsa hranei, „coloniile de animale încetează să se mai reproducă”, se dispersează în căutarea hranei și, în acest proces, unele animale mor de foame, explică cercetătorul Gustavo Jiménez, de la Fundația Charles Darwin.
Dacă fenomenul se va produce la intensitatea estimată, populația de vertebrate a arhipelagului ar putea scădea cu cel puțin 20% în acest an, adaugă Jiménez.
Una dintre speciile monitorizate cel mai atent în insule, pinguinul de Galápagos, reprezintă un indicator al impactului pe care acest fenomen climatic îl are asupra faunei arhipelagului.
Potrivit datelor Fundației Charles Darwin, după El Niño din 1998, unul dintre cele mai puternice și mai distructive episoade înregistrate, din cei 1.300 de pinguini de Galápagos existenți au mai rămas doar 400.
Efectele El Niño asupra florei din Galápagos
Dacă El Niño va lovi cu intensitatea estimată, ultimele trei păduri de Scalesia rămase, dominate de arbori-margaretă uriași care pot ajunge la 20 de metri înălțime, ar putea fi în pericol să dispară, avertizează cercetătoarea Heinke Jager, de la Fundația Charles Darwin.
Și cactușii Opuntia, care cresc de-a lungul țărmului, ar fi amenințați.
Aceste plante, întâlnite doar în Insulele Galápagos, susțin diverse ecosisteme formate din insecte, păsări și alte plante mai mici, care fac parte din biodiversitatea unică a arhipelagului.
Jager explică faptul că „aceste specii au nevoie de sprijinul oamenilor”, deoarece ploile abundente aduse de El Niño vor face ca teritoriile în care cresc să fie invadate de plante invazive, precum murii, care au cicluri de reproducere mai scurte.
Din acest motiv, a fost pus la punct un plan care include eradicarea plantelor invazive, colectarea semințelor și înființarea unor pepiniere pentru conservarea speciilor amenințate. La program participă guvernul ecuadorian, fundații și organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea în arhipelag.
Insulele Galápagos au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural în 1978 datorită speciilor lor unice de animale și plante, care au stat la baza observațiilor ce l-au ajutat pe naturalistul englez Charles Darwin să își dezvolte teoria evoluției.
Editor : Ș.A.
