Eșecul României de a forma un nou guvern miercuri a intensificat presiunea asupra ratingului său de credit de nivel investițional, pe fondul unui impas politic care durează de cinci luni și al creșterii rapide a datoriei publice, care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale, scrie Reuters.
Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în Parlament, prelungind astfel o criză care a dus deja leul românesc la minime istorice și a determinat creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an, în ultimele două săptămâni.
Datoria externă a României se află sub presiune de ceva vreme, obligațiunile cu scadență mai îndelungată fiind tranzacționate în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri înregistrate din mai 2025.
Vineri, S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al țării, care se situează pe cel mai jos nivel al categoriei recomandate pentru investiții, cu perspectivă negativă.
De la începutul anului 2025, contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri care reflectă o retrogradare cu două trepte a ratingului la BB, întrucât măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru a ține sub control creșterea îndatorării au subminat coaliția pro-UE aflată la putere în România și au determinat o creștere bruscă a sprijinului acordat opoziției eurosceptice, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), notează sursa citată.
„Finanțele publice ale României au înregistrat o îmbunătățire”, au afirmat analiștii de la Capital Economics într-o notă. „Însă sunt necesare progrese mult mai semnificative pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat că există o probabilitate de unu la patru ca S&P să retrogradeze ratingul, afirmând că agenția de rating a adoptat o abordare mai indulgentă în ceea ce privește formarea guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului.
„Atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, cu condiția ca procesul de consolidare fiscală să se desfășoare conform planului, dar probabil nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027”, a afirmat el.
„O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea determina o retrogradare a ratingului”.
Acest eșec ridică perspectiva ca AUR să se alieze cu social-democrații pentru a forma o nouă majoritate parlamentară – un scenariu de care investitorii se tem că ar putea zădărnici eforturile de reducere a deficitului României, tocmai în momentul în care agențiile de rating se pregătesc să efectueze noi evaluări.
La sfârșitul lunii iulie, România a evitat la limită o retrogradare la un nivel sub cel de investiție din partea agenției Fitch, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte, până la sfârșitul acestui an, bugetul pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului.
România a convenit cu Bruxelles-ul să-și reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB stabilit de UE până în 2030.
Moody’s și Fitch au programată revizuirea ratingului de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții au acordat României cel mai scăzut nivel din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice.
„Am auzit nu o singură dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să reducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim”, a declarat Nazare în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem altă cale decât să mergem înainte”.
De asemenea, banca centrală a avertizat săptămâna aceasta cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanțelor publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este ritmul de acumulare a datoriei din ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
„Consecințele sunt imediate — se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3 % din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult pe dobânzi decât valoarea țintei de deficit pe care ne-am propus să o atingem”.
El a afirmat că nevoile brute de finanțare au depășit 10 % din PIB, „depășind zona optimă pentru indicatorii de risc”.
România a înregistrat unele progrese: deficitul bugetar consolidat s-a situat la 2,89% din PIB până în luna august, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care guvernul își propune să reducă deficitul anual la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Totuși, investitorii susțin că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitățile politice.
„Cu cât criza politică se prelungește, cu atât crește riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă ratingurile”, a declarat Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy.
O retrogradare ar putea declanșa, probabil, vânzări forțate care ar determina o creștere a diferențelor de randament ale obligațiunilor, a adăugat ea.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
