La mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă, Kievul se confruntă în continuare cu probleme majore în ceea ce privește adăposturile antiaeriene. Rețeaua oficială are 4.385 de facilități și o capacitate declarată de aproximativ 2,18 milioane de persoane, mai puțin de 60% din populația estimată a capitalei. O mare parte sunt simple subsoluri sau spații adaptate, cu un nivel redus de protecție, iar 397 de adăposturi necesită în prezent lucrări pentru a îndeplini cerințele de pregătire, arată un reportaj publicat de Kyiv Independent.
În noaptea de 1 august, Olena Rozhniativska și fiica ei de 18 ani, Kateryna, s-au grăbit spre un adăpost în timp ce rachetele balistice loveau Kievul. Cele două au murit înainte să ajungă într-un adăpost subteran, alături de alte cinci persoane din districtul Darnytskyi.
Raisa, o locuitoare în vârstă de 70 de ani din același district, își amintește momentul atacului.
„Nici măcar n-am apucat să ies din dormitor că deja s-a auzit această explozie teribilă. Toate ferestrele mi-au zburat direct în apartament, cu tot cu rame și restul”, povestește femeia, care a cerut ca identitatea sa să nu fie dezvăluită.
Ea a reușit să ajungă pe coridor înainte să audă ceea ce a descris drept un țipăt îngrozitor din curtea blocului. Inițial, a crezut că imobilul se prăbușește. Când a ajuns pe stradă, le-a văzut pe Olena și Kateryna pe carosabil.
„Era frică peste tot. Era un fel de iad”, spune Raisa.
De la locuința sa până la adăpostul pe care îl folosește de obicei sunt aproximativ 10-15 minute de mers. „E mult timp, pentru că rachetele balistice ajung în două minute”, explică ea.
Mii de oameni nu au acces rapid la un adăpost
Kievul este vizat în mod repetat de atacuri rusești cu rachete și drone. În cazul atacurilor masive, alertele aeriene pot dura ore întregi, iar accesul rapid la un adăpost devine esențial pentru locuitori.
Cu toate acestea, rețeaua de protecție civilă a capitalei nu acoperă întreaga populație.
Potrivit informațiilor furnizate de Administrația de Stat a Orașului Kiev, rețeaua include în prezent 4.385 de facilități. Capacitatea totală declarată este de aproximativ 2,18 milioane de persoane, inclusiv spațiile considerate necorespunzătoare.
Aceasta reprezintă mai puțin de 60% din populația estimată a Kievului.
Olha Altunina, fostă șefă a Consiliului pentru Persoanele Strămutate Intern din cadrul administrației capitalei, estima în 2025 că aproximativ 3,7 milioane de persoane locuiau în Kiev. Estimarea s-a bazat pe date privind traficul furnizate de operatorii de telefonie mobilă și pe numărul persoanelor strămutate intern.
Ultima estimare statistică oficială a populației capitalei, realizată în 2014, indica 2,8 milioane de locuitori. Războiul și deplasările populației fac însă dificilă stabilirea cu exactitate a numărului actual de locuitori.
Aproape nouă din zece facilități din rețeaua de protecție sunt clasificate drept „adăposturi de bază”. Acestea sunt, de regulă, subsoluri, semisubsoluri și alte spații subterane adaptate pentru situații de atac.
Ele nu sunt construite special ca structuri de protecție civilă și oferă un nivel mai redus de protecție.
Doar 77 de adăposturi cu protecție ridicată
O investigație realizată de Slidstvo.Info la sfârșitul anului 2025 a arătat că aproximativ un sfert dintre facilitățile incluse pe lista oficială a adăposturilor din Kiev sunt proprietate privată și sunt accesibile doar locatarilor.
Atunci când publicația a analizat adăposturile cu un nivel mai ridicat de protecție, a identificat doar 77 de astfel de facilități în întregul oraș.
Împreună, acestea au o capacitate de puțin peste 54.000 de persoane, adică mai puțin de 2% din populația estimată a Kievului.
„Practic, singurul loc cu adevărat sigur care poate fi numit adăpost și în care ucrainenii au încredere este metroul din Kiev”, spune Roman Hryshchuk, parlamentar ucrainean.
Problema este că nu toți locuitorii capitalei pot ajunge la metrou într-un timp scurt. „Un număr mare de locuitori pur și simplu nu pot ajunge la metrou, deoarece nu există nicio stație la care să poată ajunge pe jos”, adaugă Hryshchuk.
În timpul atacurilor majore, familii întregi coboară în stațiile de metrou împreună cu copiii și animalele de companie. Oamenii aduc saltele, paturi pliante și corturi și se pregătesc să petreacă ore întregi sub pământ.
În timpul unui atac masiv cu rachete din 30 iulie, peste 56.000 de persoane s-au adăpostit peste noapte în stațiile de metrou din Kiev.
Din cele 52 de stații ale orașului, 46 pot fi utilizate ca adăposturi. „Iar în timpul celor mai intense atacuri, observăm că uneori nici măcar nu este suficient spațiu”, spune Hryshchuk.
Subsoluri inundate și probleme de ventilație
Calitatea adăposturilor diferă considerabil de la un cartier la altul.
Olena Bobrova, citată de Kyiv Independent, își amintește de o vizită recentă la un bloc din apropierea stației de metrou Klovska.
„Este un subsol destul de umed, pe care locatarii l-au transformat parțial în spații de depozitare încuiate. Unele dintre aceste spații blochează accesul la conductele de ventilație, astfel încât este dificil să respiri în interiorul adăpostului”, spune ea.
Probleme similare au fost constatate și în districtul Darnytskyi, aflat pe malul stâng al Kievului și lovit în mod repetat în timpul atacurilor ruse.
Într-un bloc de locuințe, antreprenorul Edvard Rassuzhdai, în vârstă de 39 de ani, a arătat jurnaliștilor subsolul folosit drept adăpost de locatari. Apele uzate se scurg constant prin conducte și inundă podeaua.
„Vă puteți imagina mirosurile de aici. A trebuit să cumpărăm o pompă din banii noștri”, spune Rassuzhdai.
Locatarii pot evacua apa și pot usca subsolul, dar problema are sursa în afara clădirii și nu poate fi rezolvată doar de locatari. Aceștia au sesizat administrația districtului Darnytskyi, însă, după trei luni, problema nu fusese încă soluționată, potrivit lui Rassuzhdai.
Administrația districtului a transmis că responsabilitatea pentru conductele deteriorate revine asociației de proprietari care administrează imobilul.
Autoritățile au precizat că, anterior, fonduri municipale au fost folosite pentru modernizarea subsolului de la adresa Urlivska 23A, astfel încât acesta să poată fi folosit ca adăpost.
În 2023 au fost realizate lucrări de impermeabilizare, reparații ale instalațiilor electrice și sanitare, montarea pardoselilor, instalarea unei toalete și montarea unor uși noi.
În 2026 au fost realizate lucrări electrice suplimentare pentru sistemul de supraveghere video și controlul accesului.
Diferențe mari între cartiere
Calitatea adăposturilor variază semnificativ și în funcție de zona capitalei. Diferențele sunt mai vizibile între cartierele rezidențiale mai înstărite și cele mai vechi.
„Inegalitatea spațială există în mod evident. În primul rând, aceasta este legată de inegalitatea economică”, spune Bobrova.
Potrivit acesteia, locuitorii complexelor rezidențiale noi și mai scumpe au, în general, acces la resurse mai mari și au reușit în unele cazuri să amenajeze adăposturi mai bine dotate în interiorul ansamblurilor.
Un exemplu este complexul Comfort Town, unde locuitorii au acces la adăposturi din interiorul ansamblului, în timp ce persoanele care locuiesc în afara complexului nu au acces la aceleași spații.
„Acesta este un exemplu de segregare spațială”, spune Bobrova.
Unele adăposturi nu apar pe hărțile oficiale
Inspectorii Biroului Ombudsmanului ucrainean au identificat și alte probleme. Unele dintre adăposturile indicate ca fiind disponibile publicului erau încuiate sau inutilizabile. Printre deficiențele constatate s-au numărat iluminatul și ventilația defecte sau inexistente, condițiile sanitare precare, dezordinea, precum și lipsa apei potabile și a truselor de prim ajutor.
În iunie 2026, reprezentanții Ombudsmanului au verificat și un adăpost din districtul Darnytskyi, amenajat în subsolul unui bloc de locuințe, în cadrul monitorizării respectării dreptului locuitorilor la siguranță și acces neîngrădit la adăposturi.
Administrația orașului Kiev a transmis că 397 de facilități din capitală necesită în prezent lucrări pentru a îndeplini cerințele de pregătire.
Biroul Ombudsmanului a primit numeroase plângeri privind adăposturile din Kiev. Aproximativ 30% dintre acestea se referă la lipsa sau numărul insuficient de adăposturi într-o zonă rezidențială, iar 29% la condițiile necorespunzătoare din interiorul acestora.
Inspectorii au constatat, de asemenea, că unele adăposturi folosite efectiv de locuitori nu figurau pe hărțile oficiale ale orașului.
În același timp, 14 facilități erau încă indicate pe hărți ca fiind disponibile, deși acestea nu mai existau.
O altă problemă este accesibilitatea. Multe dintre adăposturile verificate nu puteau fi accesate corespunzător de persoanele cu dizabilități și de cele cu mobilitate redusă.
Cine este responsabil pentru adăposturi
Administrația municipală din Kiev alocă fonduri pentru adăposturi, însă cele 10 administrații raionale sunt responsabile de o parte importantă a lucrărilor de construcție și reparație.
Aceste administrații nu se află însă în subordinea directă a primarului. Șefii lor sunt numiți și revocați de președintele Ucrainei, la propunerea Cabinetului de Miniștri. În anumite cazuri, responsabilitatea pentru întreținerea spațiilor revine și proprietarilor sau asociațiilor de proprietari.
Roman Hryshchuk consideră însă că responsabilitatea pentru funcționarea sistemului revine în principal administrației municipale și administrațiilor districtuale.
„Responsabilitatea revine în primul rând primarului din Kiev, Consiliului Municipal al orașului Kiev, care alocă bugetul, și șefilor districtelor”, afirmă parlamentarul.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, și alți parlamentari nu au răspuns solicitării de comentarii adresate de Kyiv Independent înainte de publicarea articolului.
Pentru locuitori, problema rămâne însă una concretă: un adăpost nu este suficient dacă se află prea departe, este încuiat, inundat sau nu poate fi accesat în timpul unei alerte.
„Nu poți opri viața de fiecare dată când se declanșează o alertă și dronele Shahed zboară pe undeva”, spune Hryshchuk. „Dar dacă există o amenințare imediată, ai nevoie de un loc în apropiere unde să te poți adăposti rapid și să aștepți să treacă atacul.”
Editor : C.A.
About the Author
