Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, se luptă să supraviețuiască. Atacurile aeriene rusești au paralizat uriașa oțelărie și minele orașului, aducând economia locală în pragul colapsului, notează Reuters.
Primarul Oleksandr Vilkul a declarat că acest oraș industrial — care se întinde de-a lungul malurilor râului Inhulets — face tot ce este posibil pentru a se asigura că spitalele sale rămân deschise, că luminile rămân aprinse în grădinițe și școli și că autobuzele continuă să circule.
„În Krivoi Rog, situația este, de fapt, mai gravă decât oriunde altundeva, cu excepția liniei frontului în sine”, a declarat Vilkul, în vârstă de 52 de ani, fost director în industria minieră, într-un discurs video.
Dificultățile financiare cu care se confruntă acest oraș cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori evidențiază provocările cu care se confruntă Ucraina, în contextul în care guvernul încearcă să gestioneze cea mai gravă criză bugetară de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.
Luna trecută, cel mai mare angajator al orașului — imensul complex minier și siderurgic ArcelorMittal — și-a suspendat activitatea în urma unei serii de atacuri cu rachete balistice rusești care au oprit cuptorele.
Perspectivele pentru anul viitor, a spus Vilkul, sunt sumbre.
„E vorba de supraviețuire. În acest moment, trebuie să supraviețuim”, a spus el.
Este o scenă care se repetă în întreaga industrie siderurgică a Ucrainei, odinioară puternică, care reprezenta o zecime din producția economică înainte de război. Uzina gigantică din Zaporojie, în sud-estul țării, și alte orașe industriale stau în tăcere, iar exporturile s-au oprit.
Intensificarea atacurilor cu drone și rachete ale Rusiei din această vară a distrus fabrici și depozite pe întreg teritoriul Ucrainei, a avariat porturi și căi ferate și a forțat magazinele și întreprinderile să-și închidă porțile, încetinind creșterea economică și veniturile fiscale.
Între timp, războiul bazat pe tehnologie devine din ce în ce mai costisitor pentru Ucraina.
Împrumuturile externe în valoare de miliarde de euro au fost amânate din cauza neadoptării unor proiecte de lege, printre care se numără reformele fiscale nepopulare și legislația anticorupție solicitate de aliații occidentali ai Ucrainei, ceea ce a lăsat o gaură uriașă în vistieria statului.
„Cheltuielile vor continua să crească”
Ucraina are nevoie de 56 de miliarde de dolari pentru a acoperi acest deficit în acest an — sumă echivalentă cu aproximativ un sfert din producția sa economică. Din această sumă, 27 de miliarde de dolari reprezintă cheltuieli militare.
Pentru a acoperi deficitul, oficialii ucraineni s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu partenerii europeni pentru a discuta despre anticiparea plăților prevăzute pentru anul viitor în cadrul unui împrumut acordat de UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Comisia Europeană și Ucraina au declarat că au identificat fonduri pentru a acoperi deficitul încă din acest an.
Totuși, trei surse familiarizate cu negocierile au afirmat că accelerarea acestor plăți ar putea duce la o creștere a presiunii asupra bugetului în anul viitor – într-un moment în care campaniile electorale care se profilează la orizont în țările aliate europene, printre care Franța și Polonia, ar putea eroda sprijinul acordat Kievului.
Prim-ministrul Sergii Korețki recunoaște că situația este „dificilă”. Guvernul a fost nevoit să înghețe cheltuielile neesențiale — inclusiv reconstrucția clădirilor și a infrastructurii avariate — pentru a acorda prioritate cheltuielilor militare, salariilor din sectorul public și pensiilor.
„Toate resursele ar trebui direcționate către domenii de importanță crucială”, a declarat Korețki în fața jurnaliștilor.
Acum doi ani, o singură zi de lupte costa Ucraina 140 de milioane de dolari, dar această sumă a crescut la 190 de milioane de dolari, potrivit Roksolanei Pidlasa, președinta comisiei parlamentare pentru buget. Iar această sumă nu include sprijinul militar direct acordat Kievului de către aliații săi occidentali.
Creșterea costurilor este determinată, în parte, de necesitatea unor arme costisitoare cu rază medie și lungă de acțiune, capabile să lovească rafinăriile de petrol și fabricile militare ale Rusiei, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul.
În plus, cheltuielile salariale pentru o armată extinsă sunt mai mari ca niciodată, iar statul trebuie să susțină un număr tot mai mare de familii ale soldaților cu dizabilități sau decedați.
„Cheltuielile vor continua să crească”, a declarat Pidlasa în cadrul unei conferințe la Kiev. „Acesta este încă un motiv pragmatic pentru care Statele Unite și Europa trebuie să acționeze mai repede pentru a forța (Rusia) să pună capăt acestui război”.
Conform datelor, în primele nouă luni ale acestui an, Ucraina a cheltuit peste 44 de miliarde de dolari doar pentru apărare. Această sumă nu include sprijinul militar acordat de aliați. În aceeași perioadă, pe fondul încetinirii economiei, guvernul a reușit să încaseze doar aproximativ 42 de miliarde de dolari din venituri fiscale.
Pidlasa a declarat că, în primele nouă luni ale acestui an, bugetul Ucrainei a înregistrat pierderi de peste 49,5 miliarde de grivne (1,1 miliarde de dolari) din venituri fiscale din cauza atacurilor rusești, care nu numai că au provocat pagube materiale și au distrus bunuri, ci au și perturbat logistica și au determinat închiderea magazinelor și a întreprinderilor timp de câteva ore.
Până la sfârșitul anului, pierderile cumulate ar putea ajunge la 70 de miliarde de grivne, estimează guvernul.
„Nu ne confruntăm cu o problemă temporară, ci cu una structurală în ceea ce privește veniturile, tocmai într-un moment în care cheltuielile necesită cu adevărat resurse”, a declarat Oleksandra Myronenko, economist la Centrul pentru Strategii Economice, un think tank cu sediul la Kiev.
„Riscurile sunt pur și simplu prea mari”
Unele întreprinderi ucrainene au început să-și reducă activitatea. Altele au suspendat cheltuielile de capital, în contextul în care țara se pregătește pentru o iarnă dificilă. Încrederea mediului de afaceri și perspectivele economice se înrăutățesc.
Vasyl Khmelnytskyi, fondatorul unui parc industrial din orașul Bila Tserkva, situat în apropierea orașului Kiev, a declarat că a renunțat la planurile de a construi trei noi fabrici.
„Riscurile sunt pur și simplu prea mari în acest moment — atât pentru companie, cât și pentru oameni”, a declarat el într-o postare pe Facebook.
Sectorul agricol al Ucrainei — cea mai importantă sursă de venituri din exporturi — a fost afectat în mod deosebit. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră au dus, în luna septembrie, la o scădere cu 36,6% a exporturilor de cereale față de aceeași perioadă a anului trecut.
Aproximativ 40 de miliarde de dolari din veniturile din exporturi sunt în pericol în acest an ca urmare a blocadei, a declarat ministrul Economiei, Oleksandr Kravchenko.
Chiar și cu zeci de miliarde de euro în ajutor extern, economia Ucrainei se estimează că va crește doar între 0,5% și 1,5% în acest an, spun economiștii — în scădere față de 1,8% în 2025.
Pe parcursul a peste patru ani de lupte intense, Ucraina a reușit să-și mențină stabilitatea macroeconomică și financiară grație sprijinului fiscal acordat de partenerii săi occidentali, primind aproape 200 de miliarde de dolari de la invazia Rusiei.
Însă, în acest an, ajutorul extern în valoare de 29,5 miliarde de dolari este acum în pericol din cauza întârzierilor în adoptarea reformelor, a afirmat Korețki. Guvernul a amânat cheltuielile de capital în valoare de aproximativ 900 de milioane de dolari până în decembrie, în speranța că legislația va fi adoptată.
Obiectivul este ca toate actele normative necesare să fie adoptate în parlament până pe 15 octombrie, a declarat Korețki.
„Abia atunci vom primi toți banii”, a spus el. „Este absolut esențial. Trebuie făcut cât mai curând posibil”.
Legiuitorii dezbat în prezent bugetul pentru anul viitor. Guvernul a propus cheltuieli record pentru apărare, în valoare de 110 miliarde de dolari. Această sumă nu include ajutorul militar direct.
Ministrul Finanțelor, Sergii Marchenko, a estimat că deficitul bugetar neacoperit pentru anul viitor depășește deja 32 de miliarde de dolari.
O parte a soluției, a afirmat Marchenko, constă în utilizarea activelor rusești înghețate din Europa pentru a finanța bugetul Ucrainei. Țările UE au blocat active ale băncii centrale ruse în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro după ce Moscova a invadat Ucraina.
„Ucraina continuă să mobilizeze resurse interne, dar amploarea războiului purtat de Rusia ne impune limite clare în ceea ce privește capacitatea noastră”, a declarat Marchenko pe X.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
