Secretarul de Stat american Marco Rubio a subliniat marți, în timpul unei vizite în Islanda, importanța strategică a țării pentru securitatea Atlanticului de Nord, într-un context marcat de tensiuni crescute în regiunea arctică. Șeful diplomației americane a insistat asupra rolului Islandei în supravegherea activităților adversarilor și în apărarea aliaților.
„Islanda a permis forțelor armate americane să-și proiecteze puterea (…), oferindu-ne un avanpost crucial pentru a supraveghea activitățile clandestine și a ne descuraja adversarii să intre pe teritoriul vostru suveran și pe teritoriul suveran al aliaților noștri comuni”, a declarat Rubio într-o conferință de presă, potrivit News.ro.
Secretarul de Stat american, sosit luni la Reykjavik, s-a întâlnit cu premierul islandez Kristrun Frostadottir și cu ministra de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdóttir. Rubio a vizitat și baza Keflavik, fostă bază militară americană, unde s-a întâlnit cu membri ai US Navy staționați acolo.
Importanța strategică a Islandei a crescut odată cu revenirea Arcticii în centrul preocupărilor de securitate. Insula, aflată în apropierea Groenlandei, ocupă o poziție-cheie în Atlanticul de Nord și nu dispune de o armată proprie.
Islanda se bazează în mare măsură pe Statele Unite pentru securitatea sa, prin acordul bilateral de apărare încheiat în 1951 și prin apartenența la NATO.
„De zeci de ani, această țară, Islanda, ocupă o poziție strategică esențială în securitatea noastră colectivă, iar acest lucru rămâne azi mai adevărat ca niciodată”, a subliniat Rubio.
Vizita are loc după luni de tensiuni în relațiile transatlantice provocate de declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda.
Șefa diplomației islandeze a salutat acordul dintre Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, încheiat după tensiunile generate de amenințările lui Trump de a prelua „controlul” teritoriului autonom danez.
Harta lui Trump care a provocat reacția Reykjavikului
Relațiile dintre Washington și Reykjavik au fost puse la încercare și la începutul lunii septembrie, când Donald Trump a publicat o „hartă” în care steagul Statelor Unite acoperea întreaga Americă de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda și Islanda.
Reykjavikul a reacționat atunci convocându-l pe ambasadorul american. Subiectul a fost abordat și în discuțiile dintre Rubio și Gunnarsdóttir.
„Am soluționat deja această problemă în mod constructiv (…). Am fost foarte transparenți în acest subiect, pentru că întreținem o relație foarte bună cu Statele Unite și vrem să continuăm să o consolidăm”, a declarat ministra islandeză de Externe.
Dincolo de securitate, Rubio și Gunnarsdóttir au discutat despre energia geotermică, centrele de date și industria farmaceutică. Cei doi au vizitat și reședința Hofdi, locul summitului istoric din octombrie 1986 dintre președintele american Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. La 40 de ani de la întâlnirea celor doi lideri, Rubio și Gunnarsdóttir au recreat simbolic scena strângerii de mână.
Este prima vizită a unui secretar de Stat american în Islanda din 2021 și are loc la puțin peste o lună după referendumul în care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. La scrutinul de la sfârșitul lui august, 52,8% dintre alegători s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor, față de 47,2% care au votat în favoarea acesteia. Discuțiile de aderare fuseseră „înghețate” în 2013.
Marco Rubio a ajuns marți seara în Atena, unde urmează să participe miercuri la un „dialog strategic” privind securitatea regională și energetică, potrivit Departamentului de Stat. Grecia va prelua președinția semestrială a UE în a doua jumătate a anului 2027. Secretarul de Stat american urmează apoi să facă o escală în Portugalia.
