Comandantul suprem al NATO în Europa pregătește o strategie pentru a respinge rapid un potențial atac rus asupra flancului estic al alianței. Proiectul de plan ar urma să utilizeze forțe terestre alături de drone, sisteme cu echipaj redus și inteligență artificială pentru a opri o incursiune și a distruge structurile de comandă inamice, potrivit unui document intitulat „Teoria victoriei”.
NATO elaborează o strategie menită să învingă rapid și decisiv un potențial atac rus asupra flancului său estic, combinând puterea militară convențională cu drone și inteligență artificială.
Documentul, intitulat „Teoria victoriei”, este elaborat sub coordonarea generalului Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), și se preconizează că va fi prezentat în Polonia, pe 12 octombrie, potrivit Bloomberg, preluată de Kyiv Post.
Bloomberg a analizat o versiune neclasificată a documentului, care are scopul de a clarifica modul în care NATO ar răspunde în cazul în care forțele ruse ar pătrunde pe teritoriul unui stat membru al alianței, mai precizează Kyiv Post.
Strategia rămâne un document de planificare, mai degrabă decât o indicație că NATO consideră că un atac convențional rus este iminent.
„Teoria victoriei Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa este simplă: menținerea avantajului NATO”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al generalului Grynkewich, colonelul Martin O’Donnell.
O’Donnell a refuzat să discute detalii operaționale, dar a afirmat că alianța trebuie să se pregătească încă de pe acum pentru a descuraja agresiunea și a învinge în cazul unui atac. De asemenea, el a subliniat că NATO rămâne o alianță „pur defensivă”.
Dronele și AI ar sprijini forțele convenționale
Conform strategiei propuse, NATO ar încerca inițial să oprească o incursiune folosind forțe terestre și capacități dezvoltate prin Inițiativa de descurajare a flancului estic.
Acestea ar include drone ieftine, sisteme cu echipaj redus și sisteme de țintire asistate de inteligență artificială, integrate cu armament convențional și unități militare.
După asigurarea libertății de mișcare, forțele aliate ar încerca să perturbe și să distrugă structura de comandă și control a inamicului, cu scopul de a învinge forțele atacatoare înainte ca acestea să poată stabili o prezență durabilă pe teritoriul NATO.
Planul pune accentul pe evitarea provocărilor neintenționate, demonstrând în același timp o pregătire militară suficientă pentru a convinge adversarul că un atac nu ar putea avea succes.
De asemenea, acesta acoperă amenințările hibride – acțiuni ostile precum sabotajul, atacurile cibernetice, interferența cu infrastructura și operațiunile sub acoperire care rămân sub pragul unui război deschis.
Rusia ar fi ordonat serviciilor sale de informații să intensifice operațiunile hibride în țările NATO și UE, inclusiv posibile acțiuni de sabotaj împotriva instalațiilor militare, a infrastructurii critice și a sistemelor de comunicații, mai scrie sursa citată.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că, în prezent, nu există indicii potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac convențional asupra alianței. Cu toate acestea, guvernele europene se așteaptă ca r[zboiul hibrid al Moscovei să continue și, eventual, să se intensifice.
NATO pune în practică lecțiile învățate din Ucraina
Strategia reflectă lecțiile învățate din invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, unde dronele ieftine, războiul electronic și software-ul actualizat rapid au transformat chiar și operațiunile de luptă 2D de pe linia frontului în operațiuni în spațiul de luptă 3D+.
NATO a testat deja drone, vehicule terestre fără pilot, echipamente de contracarare a dronelor și noi sisteme de comunicații în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic.
Alianța a explorat, de asemenea, posibilitatea creării unei zone defensive automatizate, asistată de inteligență artificială, de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus. Sistemul propus ar utiliza senzori, drone și arme interconectate pentru a detecta mișcările ostile, reducând în același timp numărul de soldați necesari pentru monitorizarea zonelor expuse.
În iulie, membrii NATO au convenit să investească peste 40 de miliarde de dolari în capacități de combatere a dronelor pe o perioadă de cinci ani.
Alianța dezvoltă, de asemenea, o piață dedicată echipamentelor de combatere a dronelor și intenționează să pregătească de cinci ori mai mulți operatori militari de drone până la sfârșitul anului 2027.
Chestionarul lui Trump
Propunerea vine într-un moment în care membrii europeni ai NATO își majorează semnificativ cheltuielile de apărare, dar dezbat modul de repartizare a fondurilor între tancuri, artilerie și alte arme convenționale, pe de o parte, și tehnologiile mai noi demonstrate în Ucraina, pe de altă parte.
În cursul verii, SUA ar fi trimis aliaților un chestionar în care le solicitau informații despre cheltuielile lor de apărare și despre sprijinul acordat politicilor președintelui Donald Trump, în contextul în care Washingtonul lua în considerare reducerea unor resurse militare americane alocate Europei.
Chestionarul întreba, de asemenea, dacă membrii NATO ar putea contribui cu forțe suplimentare la planurile de apărare ale lui Grynkewich.
„Teoria victoriei” are, așadar, scopul nu doar de a descrie un posibil răspuns militar, ci și de a arăta guvernelor ce forțe și tehnologii ar trebui să finanțeze înainte de izbucnirea unei crize.
Inițiativa vine pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la incursiunile dronelor rusești, actele de sabotaj și încălcările spațiului aerian de-a lungul flancului estic al NATO.
Rutte a afirmat că alianța menține în mod deliberat ambiguu pragul precis pentru activarea articolului 5, împiedicând adversarii să calculeze până unde pot escalada conflictul fără a declanșa o reacție colectivă.
Editor : B.P.
About the Author
