Ajutoarele cu destinație specială, anumite indemnizații, bursele și despăgubirile se numără printre veniturile pentru care persoanele fizice nu datorează impozit pe venit, potrivit Codului fiscal. Legea include și sumele sau bunurile primite prin moștenire ori donație, dar prevede reguli distincte pentru proprietățile imobiliare. Încadrarea fiecărei categorii depinde de condițiile și excepțiile stabilite în actul normativ.
Articolul 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal stabilește o parte dintre categoriile de venituri neimpozabile. Prevederea se referă expres la impozitul pe venit.
Ce este impozitul pe venit și cum se calculează
Impozitul pe venit reprezintă o obligație fiscală față de bugetul de stat pentru veniturile impozabile obținute de persoanele fizice. Codul fiscal stabilește categoriile supuse impunerii, regulile de calcul și situațiile în care se acordă scutiri.
Cota generală este de 10% și se aplică bazei impozabile determinate potrivit regulilor fiecărei categorii, inclusiv pentru salarii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală și chirii. Calculul nu pornește întotdeauna de la întreaga sumă încasată: după caz, legea permite scăderea unor cheltuieli, contribuții, deduceri sau sume neimpozabile.
Pentru anumite categorii sunt prevăzute cote distincte. De exemplu, dividendele distribuite persoanelor fizice începând cu 1 ianuarie 2026 se impozitează cu 16%, potrivit Legii nr. 141/2025.
În funcție de sursa venitului, impozitul este calculat, reținut și virat la buget de către plătitor sau este declarat și achitat de beneficiar. Contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate au reguli separate, astfel că scutirea de impozit nu presupune automat și exceptarea de la plata acestora.
Ajutoarele și indemnizațiile pentru care nu se datorează impozit pe venit
Prima categorie privește sprijinul cu destinație specială, acordat din fonduri publice sau primit de la organizații neguvernamentale ori alte persoane. Codul fiscal include:
„Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale sau locale și din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la organizații neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane”.
Pentru incapacitatea temporară de muncă, dispoziția delimitează beneficiarii cărora li se aplică regimul neimpozabil:
- „indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice, altele decât cele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor”.
Separat, sunt prevăzute „indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, potrivit legii”. În aceeași enumerare se regăsesc și „recompense acordate conform legii din fonduri publice”.
Bursele și drepturile acordate elevilor și studenților
Pentru persoanele care urmează studii, articolul 62 include „bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat”. Învățământul profesional, tehnic și dual face obiectul unei prevederi distincte:
„bursele, premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecție și altele asemenea primite de elevi pe parcursul învățământului profesional și tehnic și elevi/studenți pe parcursul învățământului dual preuniversitar/universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale”.
În cazul competițiilor, sunt neimpozabile „premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România”.
Premiile și indemnizațiile sportive: Condițiile prevăzute de Codul fiscal
Pentru rezultatele sportive, sunt neimpozabile „premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice/paralimpice”. În privința obiectivelor de înaltă performanță, legea precizează:
„Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe locurile 1-6 la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice/ paralimpice, precum și calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive”.
Prevederea continuă cu primele și indemnizațiile pentru loturile reprezentative:
- „De asemenea, nu sunt venituri impozabile primele și indemnizațiile acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României”.
- „Au același regim fiscal primele acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, din sumele încasate de cluburi ca urmare a calificării și participării la competiții intercluburi oficiale europene sau mondiale.”
Despăgubirile din asigurări și sumele primite pentru prejudicii
În cazul asigurărilor, Codul fiscal precizează atât drepturile incluse, cât și excepția de la regimul neimpozabil:
„Sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare”.
O dispoziție distinctă privește „despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale”.
Legea include și „sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii”, precum și „sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii”. (Potrivit articolului 62 literele g)–j) din Codul fiscal)
Veniturile din valorificarea deșeurilor în cadrul programelor naționale
Pentru bunurile mobile valorificate prin centrele de colectare, prevederea privește programele naționale finanțate din fonduri publice. Astfel, sunt neimpozabile:
„veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deșeurilor care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice”.
Ce categorii de pensii sunt neimpozabile
Codul fiscal include între veniturile neimpozabile pensiile pentru invalizii de război, orfanii și văduvele sau văduvii de război. Același regim se aplică pensiilor acordate în caz de invaliditate ori deces pentru personalul care a participat, potrivit legii, la misiuni și operații în afara României.
Sunt prevăzute și pensiile acordate în cazul invalidității sau decesului survenit în timpul ori din cauza serviciului pentru personalul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, nu sunt impozabile sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate.
Legea include și alte pensii, dar exclude din această categorie pe cele plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, din fonduri de pensii facultative sau ocupaționale, precum și pe cele finanțate de la bugetul de stat.
Pentru pensiile supuse impozitării, plafonul neimpozabil este de 3.000 de lei lunar. Dacă venitul depășește această sumă, impozitul de 10% se calculează asupra diferenței rămase după scăderea plafonului și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate.
Avantajele acordate persoanelor cu handicap
O altă dispoziție enumeră beneficiarii avantajelor în bani sau în natură stabilite potrivit legii. Sunt incluse:
- „Veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii și văduvele de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat;
- persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;
- persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 și soțiile celor decedați;
- urmașii eroilor-martiri, răniții și luptătorii pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987;
- persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice”.
Drepturile neimpozabile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională
Articolul 62 litera n) din Codul fiscal include între veniturile neimpozabile drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, de soldații și gradații profesioniști care urmează modulul instruirii individuale, precum și de elevii, studenții și cursanții instituțiilor de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Prevederea se aplică și drepturilor acordate personalului militar, militarilor în termen, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și rezerviștilor, pe timpul concentrării sau mobilizării.
Veniturile din activități diplomatice și ale oficialilor internaționali
Pentru activitățile diplomatice desfășurate în România, scutirea este prevăzută în condițiile indicate în lege:
- „Veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte”.
Dispoziția referitoare la veniturile în valută cuprinde:
- „Veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare”.
Pentru organismele și organizațiile internaționale, legea include „veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe”.
Consultanța și activitatea corespondenților de presă străini
În cazul consultanței, prevederea se aplică „veniturilor primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale”.
Pentru corespondenții de presă, textul legal stabilește condiții de reciprocitate și de confirmare a statutului:
- „veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe”.
Sponsorizări, moșteniri și donații: când se aplică scutirea de impozit
Sumele sau bunurile primite prin sponsorizare ori mecenat, în condițiile legii, sunt neimpozabile. Codul fiscal prevede același regim pentru banii și bunurile primite prin moștenire sau donație, inclusiv pentru titlurile de valoare și aurul de investiții. Scutirea privește momentul dobândirii; vânzarea ulterioară a acestora poate fi impozabilă. În cazul terenurilor și clădirilor, se aplică însă reguli distincte.
Pentru un imobil primit prin donație, nu se datorează impozitul pe transferul proprietății dacă donația se face între soți sau între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv. Donația între persoane fără rudenie sau între rude mai îndepărtate de gradul al III-lea se impozitează ca o vânzare.
În cazul unei moșteniri care cuprinde proprietăți imobiliare, scutirea se aplică dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în cel mult doi ani de la deces. Dacă procedura se încheie după acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1%, calculat potrivit regulilor privind masa succesorală imobiliară.
Transferul bunurilor personale. De ce vânzarea unui imobil are reguli separate
Veniturile obținute din transferul bunurilor din patrimoniul personal sunt, în principiu, neimpozabile, dar legea stabilește excepții. Câștigurile din transferul titlurilor de valoare sau al aurului de investiții și veniturile din transferul proprietăților imobiliare au un regim fiscal distinct. Prin urmare, vânzarea unei locuințe sau a unui teren nu este automat scutită de impozit.
Nici veniturile primite prin transmiterea, prin acte pentru cauză de moarte, a posesiei de fapt notate în cartea funciară de autorul succesiunii nu intră sub incidența acestei scutiri. Prevederea se referă la posesia înscrisă în evidențele cadastrale, distinctă de dreptul de proprietate.
Editor : C.S.
About the Author
