Pe măsură ce circulă zvonuri despre o epidemie în îndepărtata Siberie, merită să ne amintim că tactica rusă de a ascunde adevărul este atât de adânc înrădăcinată încât a devenit un meme. În serialul HBO din 2019, bazat pe evenimente reale, despre dezastrul nuclear de la Cernobîl, un cercetător nuclear rus nu dă crezare unei măsurători a radiațiilor care sugerează că are loc o calamitate de proporții, notează Politico.
„Nici grozav, nici groaznic”, spune personajul fictiv inspirat de Anatoli Diatlov, adevăratul inginer-șef adjunct de la Cernobîl în aprilie 1986, în timp ce privește un dozimetru care indică 3,6 rontgeni pe oră, puțin sub nivelul critic de radiații.
Numai că acea informație nu era corectă. Nici pe departe. Reactorul nuclear explodase deja și eliberase niveluri catastrofale de radiații care urmau să provoace mii de decese cauzate de cancer în cel mai grav dezastru nuclear din istorie.
Deși este dramatizată, scena este emblematică pentru dorința de lungă durată a Uniunii Sovietice și a Rusiei de a minimiza incidentele critice — și chiar de a le ascunde. Acest tipar a ieșit la iveală săptămâna aceasta, când înalți oficiali din domeniul sănătății la nivel mondial, Uniunea Europeană și președintele SUA, Donald Trump, au cerut Moscovei să dea dovadă de mai multă transparență cu privire la un posibil focar de ciumă în Extremul Orient al Rusiei.
Într-o întorsătură de situație cu umor negru, pe fondul unei potențiale epidemii, remarca disprețuitoare a lui Diatlov a devenit acum omniprezentă. Nici grozavă, nici groaznică.
Decesul unei angajate în vârstă de 28 de ani de la Institutul de Combatere a Ciumii din Irkuțk, Siberia și Extremul Orient, survenit săptămâna trecută, a stârnit îngrijorare la nivel mondial din cauza activității sale de laborator — precum și a faptului că un oficial rus local a pus moartea acesteia în legătură cu un caz de ciumă.
Rusia a reacționat rapid. Rospotrebnadzor, agenția națională de sănătate publică a țării, a declarat că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută” și că în proba prelevată de la pacientă nu au fost identificate microorganisme asociate cu activitatea sa profesională.
Cu toate acestea, autoritățile sanitare ruse au plasat aproape 200 de persoane sub supraveghere, iar presa locală a relatat că mai multe spitale au fost plasate în carantină. Rospotrebnadzor a declarat joi că aceste măsuri au fost luate din cauza „activităților profesionale ale pacientului”.
Organizația Mondială a Sănătății, care coordonează răspunsul global la amenințările internaționale la adresa sănătății, a luat legătura cu autoritățile sanitare ruse pe 3 octombrie. Aceasta a solicitat informații suplimentare prin intermediul unuia dintre instrumentele prevăzute în Regulamentul sanitar internațional, la care Rusia este parte semnatară. Conform Regulamentului sanitar internațional, țările au la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde OMS — însă Rusia și-a transmis răspunsul abia pe 6 octombrie.
Autoritățile ruse au declarat că „nu s-a înregistrat recent niciun caz de ciumă în Irkuțk” și că „nu s-au detectat agenți patogeni ai unor boli infecțioase periculoase la niciuna dintre persoanele cu care a intrat în contact”.
Până joi, autoritățile sanitare ruse au afirmat că nu există „risc de epidemie” în regiune. Rospotrebnadzor a declarat că a finalizat inspecțiile sanitare și nu a constatat „nicio situație de urgență implicând microorganisme patogene”. De asemenea, agenția a adăugat că a finalizat monitorizarea a 90% dintre persoanele care au intrat în contact cu cazul, fără a identifica vreo infecție. În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept false relatările mass-media cu privire la acest caz și a afirmat că Rusia a menținut o comunicare constantă cu autoritățile sanitare internaționale.
Cu toate acestea, OMS susține că încă există multe aspecte necunoscute cu privire la evenimentele din Rusia.
„Nu știm exact cum a murit această persoană”, a declarat Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de gestionare a epidemiilor și pandemiilor, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate miercuri. „Știm că suferea de pneumonie. Știm că a fost un caz mortal. Înțelegem că s-au efectuat unele teste de laborator. Nu s-a identificat agentul cauzal. De aceea avem nevoie de mai multe informații”.
OMS a declarat că a solicitat detalii suplimentare cu privire la testele de laborator efectuate, agenții patogeni evaluați, analizele suplimentare care se efectuează în prezent pentru a stabili cauza decesului pacientului — în cazul în care nu este vorba de ciumă —, precum și detalii suplimentare privind orice eventual incident de laborator și cele 200 de persoane cu care pacientul a intrat în contact.
Până când nu se va răspunde la aceste întrebări, OMS nu poate efectua o evaluare a riscurilor.
„Încă nu avem o imagine completă a acestui eveniment și nu suntem în măsură să efectuăm o evaluare completă a riscurilor”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al organizației. „Schimbul de informații în timp util, complet și transparent, în conformitate cu reglementările internaționale, este esențial pentru a clarifica rapoartele contradictorii și pentru a permite o evaluare precisă a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică”.
Este posibil ca ciuma să nu fie, de fapt, cauza decesului cercetătorului de laborator în vârstă de 28 de ani.
Istoricul Moscovei
Însă comunicarea incompletă, tardivă și neclară a Rusiei cu privire la acest caz alimentează temerile și incertitudinea de la Geneva la Bruxelles și până la Washington. De altfel, nu ar fi prima dată când Kremlinul minimizează sau încearcă să ascundă amenințările la adresa sănătății publice.
Acest lucru depășește dezastrul de la centrala nucleară de la Cernobîl din perioada sovietică, situată în ceea ce este astăzi nordul Ucrainei, unde Kremlinul a reacționat cu întârziere și a negat, de fapt, cauza incidentului.
În 1979, potrivit unei anchete efectuate de oameni de știință americani, Uniunea Sovietică a mușamalizat un focar mortal de antrax în orașul Sverdlovsk, astăzi Ekaterinburg, care a provocat moartea a cel puțin 66 de persoane. Autoritățile au afirmat că victimele s-au îmbolnăvit după ce au consumat carne contaminată, când, în realitate, acestea fuseseră expuse la antrax în urma unui accident produs într-un laborator secret de arme biologice.
Rusia a fost, de asemenea, acuzată că a mușamalizat un misterios focar de alopecie din 1988 din regiunea Cernăuți, în urma căruia peste 175 de copii și-au pierdut părul. Autoritățile sovietice au afirmat că acești copii sufereau de intoxicație alimentară cu taliu, însă studii ulterioare au ridicat semne de întrebare cu privire la această ipoteză, unele dintre ele sugerând că hidrazina sau ploaia acidă ar fi fost cauza.
De-a lungul anilor, Kremlinul a negat, a minimizat și a subestimat numărul cazurilor de HIV, chiar și în plină epidemie mortală. Iar, mai recent, în timpul pandemiei de Covid-19, Rusia a fost acuzată că a minimizat numărul deceselor cauzate de coronavirus, în special la începutul pandemiei.
Tradiția aceasta depășește sfera sănătății publice. Atentatele cu bombă din 1999 asupra unor blocuri de locuințe, scufundarea submarinului Kursk în 2000 și doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines în 2014 de către separatiștii susținuți de Kremlin au ridicat toate semne de întrebare cu privire la comunicarea publică a Rusiei și la angajamentul acesteia față de transparență.
„Întreaga lume așteaptă informații din Rusia”
UE și SUA urmăresc cu atenție situația din Irkuțk, ambele părând din ce în ce mai nerăbdătoare în ceea ce privește comunicarea din partea Rusiei.
„Întreaga lume așteaptă informații din Rusia”, a declarat joi Eva Hrncirova, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. „Rusia ar trebui să pună la dispoziție cât mai curând posibil informații despre ciumă”, a declarat ea reporterilor. „Avem nevoie de informații din partea Rusiei. Acest lucru ține de calitatea de membru al Rusiei în cadrul OMS Europa, care presupune furnizarea de informații în timp util, precise și exacte, astfel încât experții să poată evalua situația, deoarece aceasta poate avea implicații transfrontaliere”.
Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară a Comisiei Europene intenționează să trimită o scrisoare tehnică Rusiei prin care să solicite informații suplimentare, a confirmat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Între timp, comunicarea „inegală” a Rusiei este periculoasă, a afirmat un funcționar al Comisiei, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a se putea exprima deschis pe această temă.
„Acest lucru alimentează speculațiile în toate direcțiile. De asemenea, face ca măsurile preventive [și] de precauție să fie dificile, dacă nu chiar lipsite de sens”, a declarat oficialul. Acest gen de evenimente se întâmplă tot timpul, dar, de obicei, are loc un schimb de informații cu OMS și cu autoritățile sanitare, a adăugat persoana respectivă. „Lipsa informațiilor precise [și] fiabile reduce, în mod logic, capacitatea de pregătire adecvată”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a îndemnat marți Rusia să furnizeze mai multe informații, adăugând că ar fi „iresponsabil” să se facă speculații până atunci. The Wall Street Journal a relatat miercuri că SUA au trimis Rusiei un mesaj diplomatic oficial prin care solicitau mai multe informații despre decesul femeii și reaminteau Kremlinului că are obligații, în temeiul dreptului internațional, de a comunica în timp util informații despre focarele de boală.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat chiar marți că are „programată o convorbire telefonică” cu președintele rus Vladimir Putin „în curând” pentru a discuta situația. Însă, până joi, cei doi lideri încă nu discutaseră, Trump menționând că Rusia „nu spunea prea multe”.
Liderul de la Casa Albă a mai adăugat că încă intenționa să discute în curând cu Putin.
Citește și:
Ciuma din Rusia: ce este aceasta boală și cât de îngrijorați ar trebui să fim
Editor : A.M.G.
About the Author
