Chipul ei apare pe coperțile revistelor. Fanii se înghesuie în magazinele online pentru a-i cumpăra ținutele. La evenimentele oficiale, mulțimi uriașe așteaptă în căldura sufocantă pentru a o zări pe această femeie venerată pentru „demnitatea, frumusețea și aura sa regală”, relatează The Guardian.
Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, este cel mai popular membru al familiei imperiale japoneze, dar, conform legii, nu va deveni niciodată împărăteasă și, pe măsură ce țara rămâne fără membri ai familiei regale, tot mai mulți japonezi se întreabă de ce.
Dezbaterea a căpătat amploare în anii care au trecut de când Aiko, singurul copil al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako, s-a transformat dintr-o elevă timidă de școală primară într-o tânără care se simte în largul ei în fața publicului și a presei.
Conform unei legi adoptate în urmă cu aproape 140 de ani, femeilor le este interzis să urce pe Tronul Crizantemei din Japonia. Totuși, această reglementare contravine sprijinului public pentru schimbările care ar permite unei femei să devină împărăteasă și ar preveni o criză iminentă de succesiune.
Familia imperială se confruntă cu aceleași tendințe demografice care afectează restul țării: acum trei decenii număra 30 de membri; în prezent mai sunt doar 16, dintre care doar cinci sunt bărbați.
Cetățenii japonezi susțin această schimbare, indiferent de orientarea lor politică. Într-un sondaj realizat în aprilie de ziarul Mainichi Shimbun, 72% s-au declarat în favoarea ideii ca o femeie să ocupe tronul, în timp ce doar 10% s-au opus acestei idei.
Presiunile pentru modificarea legii succesiunii, care prevede succesiunea exclusiv masculină, adoptată în 1947, dar bazată pe legislația introdusă în era Meiji, în 1889, se intensifică, obligând guvernul conservator condus de Sanae Takaichi să abordeze problema lipsei de moștenitori de sex masculin la tronul imperial, cu o vechime de 1.500 de ani.
Linia actuală de succesiune este formată din doar trei bărbați: fratele mai mic al împăratului Naruhito, prințul moștenitor Akishino; fiul acestuia, prințul Hisahito; și unchiul împăratului, prințul Hitachi, în vârstă de 90 de ani.
Dacă prințul Hisahito, un student de 20 de ani și primul băiat născut în familia imperială în ultimele patru decenii, nu va avea un fiu, linia de succesiune se va întrerupe în decursul unei generații.
Guvernele anterioare au încercat să rezolve problema succesiunii prin elaborarea unor proiecte de lege care ar fi adus în sfârșit egalitatea de gen în culisele exclusiviste ale palatului imperial din Tokyo. Însă presiunea exercitată de deputații conservatori – precum și nașterea lui Hisahito în 2006 – au pus capăt brusc acestei dezbateri.
Takaichi a stârnit furie în această vară, când partidul ei și aliații săi conservatori au impus adoptarea unor amendamente care vor garanta succesiunea exclusiv masculină pentru generații întregi.
Modificările, care vor intra în vigoare la sfârșitul acestei luni, permit femeilor să-și păstreze statutul regal după căsătoria cu persoane care nu fac parte din familia regală și reintegrează descendenții pe linie masculină aparținând celor 11 „ramuri colaterale” ale familiei care s-au desprins de casa imperială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În teorie, asta înseamnă că o rudă masculină îndepărtată ar putea fi „adoptată” în sânul familiei, cu condiția să fie necăsătorit și să aibă peste 15 ani. Dacă se căsătorește și soția lui dă naștere unui fiu, acel copil ar intra atunci în linia de succesiune.
Soarta familiei imperiale japoneze a atras atenția internațională. În 2024, Comitetul ONU pentru drepturile femeilor a îndemnat guvernul japonez să permită numirea unei femei pe tronul imperial. Tokyo a respins această intervenție, calificând-o drept „regretabilă” și „inadecvată”, afirmând că succesiunea imperială reprezintă o chestiune de „identitate națională fundamentală”.
ONU și opinia publică japoneză s-au lovit de stânca dură a ideologiei conservatoare susținută de Takaichi – prima femeie prim-ministru a Japoniei.
În cadrul dezbaterii privind revizuirea legii succesiunii, ea le-a spus parlamentarilor: „Faptul istoric fără precedent că linia imperială s-a menținut pe linie masculină timp de 126 de generații constituie fundamentul autorității și legitimității împăratului”.
Takaichi a mai afirmat că modificările au avut ca scop doar atenuarea crizei succesiunii, nu și soluționarea dezbaterii privind împărătesele.
Însă profesorul Makoto Okawa, expert în linia de descendență imperială și succesiunea la tron de la Universitatea Chuo din Tokyo, a afirmat că recentul amendament „indică în mod clar menținerea succesiunii pe linie masculină”.
Popularitatea lui Aiko ar putea determina însă o reevaluare a situației, având în vedere „sentimentul tot mai puternic de neliniște în rândul opiniei publice cu privire la excluderea unei persoane de la posibilitatea de a succeda la tron doar pentru că este femeie”.
„Mulți oameni din Japonia au urmărit-o pe prințesa Aiko crescând. Calmul, demnitatea și grația de care a dat dovadă în cadrul recentelor angajamente diplomatice și oficiale au contribuit la puternicul sprijin public de care se bucură. Mulți o consideră o întruchipare a viziunii împăratului Naruhito asupra rolului împăratului ca simbol al națiunii, care rămâne aproape de popor, și o văd ca pe o persoană care duce mai departe această viziune”.
Jin, o fană a lui Aiko care administrează un cont de Instagram dedicat prințesei, a afirmat că guvernul a ignorat consensul copleșitor în favoarea modificării legii succesiunii, care permite doar bărbaților să urmeze la tron. În ochii ei, Aiko este mai mult decât calificată să îi succeadă tatălui ei.
„Ea este singura descendentă directă a împăratului, iar caracterul și demnitatea ei sunt de cea mai înaltă calitate. Aiko este, fără îndoială, o persoană demnă să fie un simbol al Japoniei”.
Aiko – sau o altă viitoare membră a familiei imperiale – nu ar fi prima femeie care ar urca pe tron. Japonia a avut opt monarhi de sex feminin, deși rolul lor era acela de a menține linia imperială până la nașterea unui moștenitor de sex masculin. Go-Sakuramachi, care a domnit între 1762 și 1770, a fost cea mai recentă dintre ele.
Membrii familiei regale japoneze, cărora le este interzis să se pronunțe asupra problemelor politice, au folosit un limbaj caracteristic, plin de nuanțe, pentru a-și exprima nemulțumirea față de situația actuală.
În cadrul unei conferințe de presă din luna iunie, împăratul a declarat, referindu-se la dezbaterea din parlament privind succesiunea: „Sper ca discuțiile privind modalitatea de a asigura numărul membrilor familiei imperiale… să se bucure de înțelegerea poporului”.
Fratele său mai mic, Akishino, a mers mai departe, declarând reporterilor: „Este important ca societatea să continue să progreseze… Cred că datoria familiei imperiale este să acționeze în conformitate cu cerințele societății… Nu cred că există vreo diferență între femei și bărbați”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
