Președintele Senatului Mircea Abrudean a declarat, marți la Parlament, că mandatele șefilor serviciilor de informații ar trebui limitate în timp, în contextul controversei privind activitatea directorului Serviciului de Protecție și Pază (SPP) Lucian Pahonțu. Liberalul a afirmat că este necesară, „pentru sănătatea democrației”, o astfel de limitare și a precizat că Parlamentul ar trebui să reia și discutarea rapoartelor de activitate ale serviciilor.
Întrebat când a transmis ultima dată șeful SPP Parlamentului raportul de activitate al instituției, Mircea Abrudean a spus că va trebui să verifice informația.
„Va trebui să verific asta. Probabil că raportul de activitate a fost transmis… pentru că ele se transmit”, a declarat președintele Senatului, marți la Palatul Parlamentului.
„Ar fi momentul să fie discutate rapoartelor de activitate ale serviciilor”
Chestionat dacă rapoartele de activitate ale serviciilor au fost discutate în Parlament, Abrudean a spus că acestea nu au mai fost analizate de ceva vreme.
„N-au fost discutate rapoartele de activitate ale serviciilor, după cum bine știți, de ceva vreme. Și nu vorbim doar de SPP, vorbim de SRI și de SIE. Cred că ar fi momentul să trecem la discutarea lor, cu siguranță”, a afirmat Mircea Abrudean.
Președintele Senatului a susținut și limitarea mandatelor șefilor serviciilor.
„Cu siguranță, da. Este nevoie, pentru sănătatea democrației, ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp. Cred că așa este corect, cred că asta se întâmplă și în alte țări și noi vom susține asta”, a declarat Abrudean.
Citește și: Nicușor Dan, întrebat dacă îl demite pe șeful SPP: „Domnul Pahonțu nu este în această situație”
În contextul dezvăluirilor recente ale Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu și presupusa sa implicare în evenimentele din timpul Revoluției din 1989 și Mineriadei din iunie 1990, Mircea Abrudean a fost întrebat dacă șeful SPP ar trebui să demisioneze sau să fie demis.
„Eu cred că fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut sau ceea ce face. În același timp, cred că e nevoie ca orice fel de dezvăluiri, investigații să fie verificate de către instituțiile abilitate, iar în momentul în care există confirmări, evident că vor trebui luate măsuri”, a răspuns președintele Senatului.
Pahonțu respinge acuzațiile privind Revoluția și Mineriada
Declarațiile lui Abrudean vin după ce Lucian Pahonțu a respins acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea Revoluției din decembrie 1989 și a protestelor din timpul Mineriadei din iunie 1990. Șeful SPP a susținut că afirmațiile sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și a declarat că nu a participat la violențele împotriva manifestanților.
Recorder a contestat însă această versiune, invocând documente din arhive și declarații date în fața procurorilor militari de foști militari aflați în subordinea lui Pahonțu. Publicația susține că aceste mărturii indică participarea militarilor din plutonul comandat de Pahonțu la evenimentele din 13 și 14 iunie 1990.
În cazul Revoluției, Recorder a susținut, de asemenea, că relatarea lui Pahonțu privind poziția ocupată de unitatea sa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 este contrazisă de declarații din Dosarul Revoluției. Publicația a anunțat că va prezenta și alte documente din arhive referitoare la acțiunile lui Pahonțu în timpul Revoluției și Mineriadei.
Generalul Lucian-Silvan Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005, numit de fostul șef de stat Traian Băsescu, funcție pe care a ocupat-o fără întrerupere până în prezent. La 2 noiembrie 2024, când a împlinit 60 de ani, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar, printr-un decret semnat de fostul președinte Klaus Iohannis.
Potrivit legislației în vigoare, funcția de director al SPP poate fi ocupată și de un civil, cu rang de secretar de stat. Numirea este făcută de președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
SPP și mandatul lui Pahonțu, în atenția Parlamentului încă din 2018
Pe 20 februarie 2018, Camera Deputaților și Senatul au votat înfiinţarea unei Comisii de anchetă privind Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP).
„Se constituie Comisia parlamentară de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii Directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrului legal de funcţionare”, este hotărârea care a fost supusă votului plenului reunit de atunci.
Cu o săptămână înainte de decizia plenului reunit al Legislativului, președintele de la acea vreme Klaus Iohannis a declarat că înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) i se pare „o aflare în treabă politicianistă”, spunând că opinia sa despre SPP este extrem de clară – începând de la director şi până la ultimul angajat este un corp de profesionişti care fac o muncă foarte bună şi foarte grea.
Proiecte privind serviciile secrete ale unui deputat PSD depuse în Parlament în 2018
Pe 12 aprilie 2018, fostul deputat PSD Liviu Pleşoianu a depus la Camera Deputaţilor patru proiecte de lege în care propune ca directorii Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, adjuncţii acestora, directorul şi adjuncţii Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi directorul şi adjuncţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale să fie numiţi pentru un singur mandat care nu poate depăşi durata de patru ani, scria Agerpres.
Pentru SRI, directorul urma să fie numit de Parlament, la propunerea președintelui României, iar pentru SIE, SPP și STS erau propuse proceduri distincte de numire, însă cu aceeași limită de patru ani.
În expunerea de motive, Pleșoianu susținea că limitarea mandatelor este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii în mâinile șefilor serviciilor. „Puterea îndelungată corupe!”, afirma fostul deputat PSD.
Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, în decembrie 2025, rapoartele de activitate ale SRI și CSAT nu au mai ajuns la votul plenului reunit al Parlamentului de la raportul SRI pentru 2020, aprobat în octombrie 2023, iar documentele pentru anii următori au rămas blocate la nivelul comisiilor parlamentare.
Rapoartele CSAT din 2021 până în 2024 au fost analizate în comisii, însă nu au fost prezentate în plen, în timp ce rapoartele SRI pentru 2021-2024 au trecut de Comisia de control, dar nu au mai fost supuse votului parlamentarilor, mai spune sursa citată. În cazul SIE, rapoartele de activitate sunt secretizate prin lege și pot fi consultate doar de membrii comisiei parlamentare de control, conchide publicația, în analiza respectivă.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
