Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă de modificare şi completare a art. 374 din Codul penal, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane precizând că votul marchează finalizarea parcursului parlamentar al unei reforme legislative care întăreşte protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale online, modernizează instrumentele de combatere a fenomenului şi asigură o aplicare mai coerentă şi mai proporţională a legii.
„Demersul reprezintă un pas esenţial în consolidarea cadrului legal naţional pentru prevenirea şi combaterea exploatării sexuale online a copiilor, fiind aliniat atât la standardele internaţionale, cât şi la evoluţia accelerată a mediului digital. Noua lege pleacă de la un principiu esenţial: trebuie sancţionaţi cei care exploatează, produc, distribuie şi consumă materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor, nu copiii care ajung victime ale acestor fenomene. În acelaşi timp, legea distinge mai clar între exploatarea sexuală şi situaţiile private, consensuale şi neexploatatoare dintre adolescenţi apropiaţi ca vârstă, oferind autorităţilor un instrument mai modern, mai clar şi mai eficient”, arată comisia într-un comunicat.
Potrivit parlamentarilor, într-un mediu online aflat într-o evoluţie extrem de rapidă, care favorizează inclusiv noi forme de exploatare a copiilor, această reformă legislativă aduce clarificări substanţiale în legislaţia penală, plasând explicit copilul în centrul protecţiei.
„Noua formă a art. 374 din Codul penal subliniază că aceste fapte nu privesc simple materiale digitale, ci forme reale de abuz sexual asupra minorilor, reflectate şi perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”, se menţionează în comunicat.
Potrivit proiectului, se înlocuieşte termenul de „pornografie infantilă” cu cel de „materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”, pentru a reflecta corect natura faptelor incriminate şi pentru a plasa copilul în centrul protecţiei penale.
De asemenea, este consolidat modul în care aceste fapte sunt sancţionate, prin diferenţierea pedepselor în funcţie de gravitatea conduitei:
- producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor este sancţionată cu închisoare de la 5 la 12 ani
- promovarea sau expunerea acestora se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani;
- procurarea, deţinerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziţie de materiale este sancţionată cu pedepse între 2 şi 7 ani.
Prin proiect, sunt incriminate explicit faptele de grooming şi sunt consolidate mecanismele de răspundere penală pentru aceste conduite.
Legea introduce referiri explicite la materialele generate sau manipulate cu ajutorul sistemelor de inteligenţă artificială. De asemenea, sunt întărite mecanismele de confiscare, obligaţiile de sesizare şi sancţionarea consumului unor astfel de materiale, inclusiv prin majorarea pedepselor pentru accesare şi pentru participarea la spectacole ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor.
Astfel, pedepsele cresc pentru accesarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, iar pentru participarea la spectacole ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor de la 1-5 ani la 2-7 ani.
Comisia arată că un element central al noii reglementări îl reprezintă echilibrul dintre protejarea copiilor şi evitarea incriminării nejustificate a situaţiilor private, consensuale şi neexploatatoare dintre adolescenţi apropiaţi ca vârstă, astfel încât legea să rămână fermă împotriva exploatării şi proporţională în aplicare.
„Această lege transmite un mesaj simplu şi ferm: condamnăm infractorii, nu copiii. Statul trebuie să intervină împotriva celor care exploatează sexual minori, produc, distribuie sau consumă materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra acestora, nu să transforme în infractori copii aflaţi în situaţii private şi neexploatatoare. Prin votul de astăzi, Parlamentul a adoptat o lege mai clară, mai coerentă şi mai bine adaptată realităţilor tehnologice ale prezentului. Protejăm mai bine copiii, oferim instrumente mai eficiente autorităţilor şi aliniem legislaţia României la standardele europene moderne. Le mulţumesc colegilor deputaţi şi senatorilor care au susţinut această iniţiativă, precum şi tuturor instituţiilor şi experţilor care au contribuit la elaborarea ei.” a declarat Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
În procesul de elaborare, consultările extinse cu profesionişti din sistemul de justiţie, din domeniul aplicării legii şi al protecţiei victimelor au evidenţiat nevoia unor distincţii clare între formele de abuz şi interacţiunile fireşti dintre adolescenţi, precum şi necesitatea unei protecţii sporite în faţa fenomenului de grooming şi a creşterii consumului de materiale care implică abuzuri sexuale asupra minorilor. Totodată, reforma contribuie la reducerea ambiguităţilor legislative şi la creşterea eficienţei urmăririi penale, într-un context marcat de un volum ridicat de cazuri şi de o complexitate tot mai mare.
Legea urmează să fie transmisă Preşedintelui României pentru promulgare.
După promulgare şi publicarea în Monitorul Oficial, noile prevederi vor intra în vigoare şi vor contribui la consolidarea protecţiei copiilor împotriva exploatării şi abuzurilor sexuale facilitate de tehnologie.
Editor : A.C.
About the Author
