Reforma companiilor de stat nu mai poate fi amânată, în condiţiile în care pierderile şi subvenţiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, iar spaţiul pentru introducerea unor noi taxe s-a epuizat, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, intitulată „Adevărata misiune a lui Luca Niculescu: de ce reforma companiilor publice nu mai poate aştepta”, Negrescu a atras atenţia asupra necesităţii restructurării companiilor publice în perspectiva anului 2027.
„În perspectiva lui 2027, restructurarea aparatului de stat şi a companiilor publice devine o misiune fundamentală pentru noul guvern indiferent dacă îl va forma Luca Niculescu sau orice alt candidat. Motivul este simplu: bugetul anului viitor trebuie să reducă în continuare deficitul, iar spaţiul pentru noi taxe s-a epuizat. Economia abia a crescut cu 0,8% în 2025, consumul s-a contractat în acest an, iar mediul de afaceri cere predictibilitate, nu noi poveri fiscale. Dacă statul nu mai poate lua bani în plus din economie, trebuie să înceapă prin a-şi pune ordine în propria curte. Cele aproape 19 miliarde de lei consumate anual de subvenţii şi pierderi reprezintă cea mai la îndemână rezervă de eficienţă a bugetului”, a scris, luni, Negrescu, potrivit Agerpres.
Consultantul economic a prezentat şi situaţia pierderilor şi a subvenţiilor acordate companiilor de stat.
„Dintre companiile care au raportat, 890 au avut profit, iar 419 au încheiat anul pe pierdere. Dintre acestea din urmă, 80 pierd mai mult de jumătate din cât încasează, adică funcţionează doar pentru că sunt ţinute în viaţă din bani publici. Pierderile totale au ajuns în 2025 la 4,4 miliarde de lei, aproape duble faţă de anul anterior. În paralel, companiile de stat au primit subvenţii de 14,3 miliarde de lei, puţin sub cele 15,4 miliarde din 2024. Cea mai mare parte, aproape 8,7 miliarde de lei, a mers în transport şi termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei doar către CFR SA şi o altă companie naţională de infrastructură. Adunate, subvenţiile şi pierderile ajung la aproximativ 18,7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1% din PIB”, a precizat acesta.
În opinia sa, reforma trebuie să înceapă cu inventarierea companiilor publice şi aplicarea regulilor de guvernanţă corporativă.
„Reforma nu înseamnă privatizări în masă sau închideri peste noapte. Primul pas este inventarul: un registru complet, public şi actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu situaţii financiare obligatorii pentru fiecare. Al doilea pas este aplicarea reală a guvernanţei corporative, cu manageri selectaţi profesionist şi evaluaţi după rezultate, nu după afilieri politice. Al treilea este o decizie clară pentru companiile care pierd constant: restructurare cu plan şi termene, comasare sau închidere. În cazul firmelor locale, multe dintre ele au fost înfiinţate doar ca să ocolească regulile de angajare din administraţie. În sfârşit, listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile profitabile ar aduce bani la buget şi, mai ales, disciplina pe care o impun investitorii privaţi”, a explicat consultantul economic.
Potrivit acestuia, companiile de stat au acumulat şi datorii fiscale importante.
„Există în economia românească un paradox greu de explicat unui contribuabil obişnuit: statul este dator la stat. Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro. Primul loc în acest clasament îl ocupă CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, cu aproape 675 de milioane de lei. Urmează CFR Marfă, cu circa 433 de milioane de lei şi datorii importante şi la asigurările sociale, Complexul Energetic Hunedoara, cu 312 milioane de lei, blocat într-o restructurare fără sfârşit a mineritului de cărbune, şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu peste 136 de milioane de lei. Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, a susţinut Negrescu.
Acesta a atras atenţia şi asupra lipsei unor informaţii financiare complete privind companiile publice.
Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro, pe baza informaţiilor de pe companiidestat.ro şi de la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în România există 1.904 companii deţinute de stat, dintre care 146 sunt centrale şi peste 1.700 aparţin autorităţilor locale.
„Guvernul are însă fişe de monitorizare pentru doar 1.356 dintre ele, adică trei sferturi din total. Pentru celelalte 548 de companii, aproape una din patru, statul nu are o imagine clară asupra a ceea ce deţine. Mai grav, pentru 595 de companii nu există date financiare pentru 2025. Practic, pentru o treime din firmele sale, statul nu poate spune astăzi dacă au câştigat sau au pierdut bani anul trecut”, a explicat consultantul economic.
Negrescu a subliniat şi faptul că profiturile companiilor de stat sunt concentrate în câteva societăţi mari din energie şi infrastructură.
„Imaginea de ansamblu ascunde, pe de altă parte, şi un dezechilibru izbitor. Profitul companiilor de stat nu este distribuit uniform, ci este concentrat în câteva mari companii din energie şi infrastructură. Hidroelectrica şi Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor de stat. Împreună cu Nuclearelectrica, CEC Bank şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, primele cinci companii produc aproximativ două treimi din profit. Cu alte cuvinte, câţiva campioni subvenţionează, indirect, sute de companii ineficiente, iar fără dividendele lor bugetul ar avea o gaură şi mai mare. Peste 235.000 de oameni lucrează în aceste companii, iar o reformă serioasă trebuie să ţină cont şi de ei”, a afirmat acesta.
În opinia consultantului economic, reforma companiilor publice ar reprezenta un semnal pentru investitori şi agenţiile de rating.
„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agenţiilor de rating, investitorilor şi contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetăţeanul. Anul 2027 va fi plin de necunoscute economice, dar aceasta este una dintre puţinele variabile pe care guvernul o controlează în totalitate”, a mai scris Adrian Negrescu.
Editor : C.L.B.
About the Author
