Peste 3,4 milioane de alegători vor decide duminică, în cadrul alegerilor generale, cine va guverna Bosnia şi Herţegovina (BiH), entităţile şi cantoanele sale în următorii patru ani, transmite vineri agenția de presă croată Hina, preluată de Agerpres.
Cea mai importantă schimbare la aceste alegeri este introducerea noilor tehnologii pentru verificarea identităţii alegătorilor folosind date biometrice, inclusiv amprente, precum şi scanarea automată a buletinelor de vot. Astfel, vor fi utilizate maşini în toate cele 5.200 de secţii de votare, fiind, de asemenea, disponibile unele de rezervă în cazul unor defecţiuni.
Sistemul este menit să prevină fraudele precum furtul de identitate şi votul multiplu, iar scanarea şi sistemul de verificare dublă ar trebui să permită procesarea rezultatelor mai rapid şi mai exact.
Comisia Electorală Centrală a comunicat că sunt înregistraţi 3.414.364 de alegători.
Alegătorii sunt chemaţi la vot pe fondul unor tensiuni interetnice crescute şi a unor dispute politice persistente care, de la mijlocul anului 2024, au blocat complet procesul ţării de integrare în UE şi au dus la pierderea a sute de milioane de euro din sprijinul UE pentru reforme.
În pofida promisiunilor partidelor care au format guvernul după alegerile din 2022, reforma electorală nu a fost încă implementată.
În consecinţă, candidaţii pentru preşedinţia formată din trei membri concurează din nou după reguli ce îi discriminează pe membrii minorităţilor naţionale şi pe membrii popoarelor constitutive care trăiesc într-o entitate în care grupul lor este minoritar. De asemenea, există posibilitatea ca alegătorii bosniaci mai numeroşi să influenţeze semnificativ alegerea membrului croat al preşedinţiei.
Pe lângă cei trei membri ai preşedinţiei, alegătorii vor alege direct 42 de membri ai Camerei Reprezentanţilor a Adunării Parlamentare a BiH, 98 de membri ai Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului Federaţiei BiH şi 83 de membri ai Adunării Naţionale a Republicii Srpska (RS).
Alegătorii din RS vor alege, de asemenea, în mod direct preşedintele entităţii şi doi vicepreşedinţi, în timp ce alegătorii din Federaţie vor alege noi adunări cantonale.
Membrii Camerei Popoarelor din Federaţie vor fi aleşi ulterior de adunările cantonale, în timp ce 15 membri ai Camerei Popoarelor de stat vor fi delegaţi de parlamentele entităţilor.
Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai Federaţiei vor fi, de asemenea, aleşi indirect de către Parlamentul Federaţiei.
În total, 76 de partide politice şi patru candidaţi independenţi concurează pentru funcţii de putere, dintre care 16 partide care au cuvântul „croat” în denumire sau urmăresc să obţină sprijinul alegătorilor croaţi.
Dintre candidaţii croaţi, HDZ BiH a nominalizat-o pe Darijana Filipovic, în timp ce Zdenko Lučić candidează ca independent, sprijinit de un bloc centrat în jurul HDZ 1990.
Opozanţii lor sunt Slaven Kovačević din Frontul Democratic (DF) al lui Željko Komšić, care se bazează pe sprijinul alegătorilor bosniaci.
HDZ BiH încearcă să îşi păstreze poziţia de cel mai mare partid care reprezintă interesele croaţilor în alegerile parlamentare, în timp ce opoziţia condusă de HDZ 1990 încearcă să devină o alternativă relevantă.
Sondajele preelectorale arată că actuala membră sârbă a preşedinţiei, Željka Cvijanović, are un avantaj considerabil în tentativa sa de a obţine un alt mandat, opoziţia fiind împărţită între doi candidaţi.
În rândul alegătorilor bosniaci, principala competiţie este între preşedintele în exerciţiu Denis Bećirović şi liderul SDA, Bakir Izetbegović, sondajele indicând pentru Bećirović un avantaj semnificativ.
În Republika Srpska, Milorad Dodik, care este împiedicat să candideze din cauza unei hotărâri judecătoreşti, urmăreşte să păstreze puterea pentru Alianţa Social-Democraţilor Independenţi (SNSD), în timp ce opoziţia (SDS) crede că candidatul său, Branko Blanuša, poate prelua funcţia de preşedinte al entităţii.
Între partidele care se bazează în principal pe sprijin bosniac, competiţia principală este între SDA şi SDP BiH, care a fost coloana vertebrală a coaliţiei „troika” care a făcut parte din autorităţile executive la nivelul statului şi al Federaţiei.
Comisia Electorală Centrală trebuie să certifice rezultatele în termen de 30 de zile, după care vor începe termenele pentru constituirea noilor autorităţi.
Noua preşedinţie a ţării ar trebui să fie constituită în termen de 15 zile conform legii electorale, la fel şi Parlamentul Republika Srpska, în timp ce termenul pentru Federaţie este de 20 de zile.
Camera Reprezentanţilor şi Camera Popoarelor la nivel de stat ar trebui să fie constituite în termen de o lună de la certificarea rezultatelor, urmat de un termen de 15 zile pentru ca preşedinţia să numească premierul, un termen care până acum nu a fost niciodată respectat.
Odată ce Camera Reprezentanţilor confirmă numirea premierului, vor exista 35 de zile pentru a numi miniştrii.
În cel mai bun caz, BiH ar putea avea un nou executiv până la mijlocul lunii decembrie, deşi acest lucru va depinde de negocierile între partide şi de formarea coaliţiei de guvernare.
După alegerile din 2010, a durat aproape un an şi jumătate pentru a forma un nou guvern.
Liderul HDZ BiH, Dragan Čović, a avertizat că ar putea apărea o problemă dacă Slaven Kovačević va fi ales în cadrul preşedinţiei împotriva dorinţei alegătorilor croaţi, spunând că acest lucru ar „paraliza funcţionarea Bosniei şi Herţegovinei în orice sens” şi că se teme că s-ar putea să nu se formeze niciodată un guvern.
Editor : B.E.
About the Author
