România a încasat peste 301 milioane de euro din Cererea de plată numărul 3 din PNRR, a anunțat vineri ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană, iar cea mai mare parte a sumei, respectiv 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Potrivit ministrului, banii contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Banii au fost deblocați în urma dialogului cu Comisia Europeană și a îndeplinirii angajamentelor asumate de autoritățile române. Prin această plată, România a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.
Plata primită vineri nu închide însă discuția despre PNRR. Ministrul interimar al Finanțelor a cerut ca proiectele și reformele finanțate prin program să fie evaluate în funcție de rezultatele obținute, nu doar de sumele atrase.
„Perioada următoare nu mai este doar despre câți bani încasăm. Este despre ce am realizat cu acești bani, ce reforme am implementat, ce investiții mai putem finaliza și care sunt obligațiile financiare rămase. În primul rând, trebuie să recunoaștem efortul instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidențiate și evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc. În același timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și, foarte important, cât mai avem de plătit și din ce surse de finanțare. Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei și sustenabilității finanțelor publice. Reformele care influențează direct cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenție deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligație îndeplinită în relația cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală și sustenabilă pentru România”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Evaluarea va conta pentru bugetul din 2027
Clarificarea situației PNRR este necesară și pentru pregătirea bugetului de anul viitor. Bugetul actual a fost construit pornind de la ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va efectua cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme.
Pe măsură ce PNRR se apropie de etapa de închidere, autoritățile trebuie să stabilească ce sume vor mai intra efectiv în țară, ce cheltuieli au fost deja realizate, ce plăți au rămas de făcut și ce proiecte vor avea nevoie de finanțare suplimentară.
„Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate”, a explicat ministrul.
Acesta a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze aceste informații. Datele vor fi folosite atât pentru deciziile privind rectificarea bugetară din acest an, cât și pentru stabilirea necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027.
„Aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național. Aceasta este o obligație de transparență și responsabilitate. Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă. Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României. Avem nevoie de reforme care modernizează instituțiile, îmbunătățesc serviciile publice și fac statul mai eficient, dar și de investiții care cresc productivitatea, competitivitatea și capacitatea economiei de a genera prosperitate pe termen lung. În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni”, a mai scris Alexandru Nazare.
Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească astfel de la trei elemente: ce a realizat România prin PNRR, ce proiecte mai pot fi finalizate și ce cheltuieli își permite statul să finanțeze în mod responsabil.
Editor : A.D.
About the Author
