Călătoria lui Volodimir Zelenski în Serbia, efectuată în weekend, a avut ecouri în Balcani mult timp după ce președintele ucrainean s-a întors cu avionul la Kiev. Sâmbătă, liderul ucrainean l-a vizitat pentru prima dată pe președintele sârb Aleksandar Vucic — care a refuzat să adere la regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și menține o relație strânsă cu Kremlinul. Ulterior, el s-a implicat în cea mai spinoasă dispută regională, declarând că Ucraina va continua să nu recunoască independența Kosovo, o fostă provincie a Serbiei, scrie Politico.
Răspunsul Kosovo a fost prompt. Un banner albastru și galben cu mesajul „Ucraina liberă”, de dimensiunea unei clădiri, care era afișat pe artera principală din Priștina încă din 2022, a fost dat jos imediat, primarul Perparim Rama declarând că, deși simpatiile sale rămân alături de „populațiile care se confruntă cu războiul, violența și persecuția… respectul trebuie să fie reciproc”.
De la vizita lui Zelenski, Vucic a amenințat că va devia fizic cursul râului Ibar, care curge din Serbia spre Kosovo, ca represalii pentru demolarea de către Kosovo a caselor deținute de sârbi de-a lungul malului lacului de acumulare. O astfel de măsură ar duce la golirea lacului de acumulare care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă a Kosovo și capacitatea esențială de răcire a celei mai mari centrale electrice din țară.
În plus, ministrul sârb al Afacerilor Externe, Marko Djuric, și prim-ministrul albanez, Edi Rama, au avut un schimb de replici acide pe X, cel din urmă acuzând Serbia că se află într-o „bulă politică” și că refuză să recunoască faptul că „Serbia a pierdut Kosovo” cu mult timp în urmă.
Kosovo a fost o provincie din sudul Serbiei, cu majoritate albaneză, pe parcursul unei mari părți a secolului al XX-lea. Locuitorii săi s-au bucurat de drepturi politice extinse în cadrul Iugoslaviei socialiste, până când o campanie de represiune a disidenței, desfășurată de sârbi timp de un deceniu, a dus la conflictul armat din 1998-1999. O campanie de bombardamente a NATO, care a durat trei luni, a alungat forțele sârbe și a transformat provincia într-un protectorat al ONU.
Kosovo și-a declarat independența în 2008 și, până în prezent, acest stat este recunoscut de peste 100 de țări, printre care SUA, Regatul Unit și 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. De asemenea, este o potențială țară candidată la aderarea la UE, depunându-și cererea de integrare în decembrie 2022.
Statutul acestei țări a constituit de mult timp un subiect preferat de discuție pentru președintele rus Vladimir Putin, care l-a folosit pentru a justifica invadarea Georgiei în 2008 și anexarea Crimeei în 2014. Ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, a declarat că a luat act de opiniile lui Zelenski „cu regret” și că o astfel de retorică reflectă „încercările Rusiei de a invoca Kosovo ca precedent”.
Cât despre motivul pentru care liderul Ucrainei s-ar implica în problema balcanică atât de dificilă, probabil că totul se reduce la armament.
Serbia produce în continuare cantități considerabile de muniție în calibre standard sovietice, pe care ar fi imposibil să le obțină de la aliații occidentali ai Kievului, care folosesc în schimb standardul NATO. Ucraina dispune în continuare de obuziere grele și tancuri din era sovietică, care rămân esențiale pentru luptele din Donbas și dincolo de acesta. Și, în ciuda poziției sale pro-ruse, Vucic este dispus să le furnizeze în secret către Kiev.
„Ucraina se află într-o situație în care nu-și poate permite să se preocupe de alte aspecte decât nevoile imediate ale țării, iar Vucic are o importanță mai mare pentru el”, a explicat Florian Bieber, directorul Centrului de Studii privind Europa de Sud-Est de la Universitatea din Graz.
Gesturile de apropiere ale lui Vucic față de Zelenski ar putea reprezenta, în parte, o încercare de a potoli criticile venite de la Bruxelles. Liderii UE au condamnat „explozia de violență” din cadrul mișcării de protest antiguvernamentale în curs de desfășurare și „prăbușirea standardelor democratice” din Serbia.
„El speră că va primi mai puține critici în lunile următoare, datorită relațiilor sale strânse – cel puțin simbolic mai strânse – cu Zelenski. Vucic face acest lucru pentru a-și consolida poziția față de UE în perspectiva unor posibile alegeri în țară”, a continuat Bieber.
Susținătorii Kosovo au prezentat de mult timp independența acestei regiuni ca un caz unic, nu ca un model de urmat. Însă circumstanțele procesului său de separare de Serbia continuă să fie un subiect controversat, în special pentru state membre ale UE precum Spania și Cipru, care se confruntă cu propriile probleme legate de mișcările separatiste și refuză în continuare să recunoască independența Kosovo.
„În funcție de poziția pe care o adopți în această dezbatere, vei avea o perspectivă diferită asupra semnificației independenței Kosovo pentru alte conflicte și alte dispute teritoriale din întreaga lume”, a afirmat Bieber.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
