Planurile pe care Călin Georgescu și Ionel Rusen le-ar fi făcut pentru mutarea fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 în Italia sunt principalul argument care a dus la arestarea preventivă a celor doi, în dosarul în care sunt acuzați că au înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, potrivit motivării Curții de Apel București. Judecătorii au subliniat că Rusen și Georgescu reprezintă „un pericol social”, prin prisma acuzațiilor aduse de DIICOT, și că există probe suficiente depuse de procurori la dosar în așa fel încât să se justifice arestul preventiv.
Din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București, care au decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, reiese, ca prim argument, că DIICOT i-a convins că Georgescu și Rusen ar fi plănuit să se sustragă urmăririi penale. Motivarea a fost obținută de Digi24.
Sunt invocate în acest sens informațiile legate de planul pe care Călin Georgescu l-ar fi avut, anume să găsească o vilă în provincia italiană Toscana.
CITEȘTE AICI MAI MULTE INFORMAȚII DIN DOSARUL DIICOT:
„În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia.
Explicaţia oferită cu privire la paşaportul emis de un pretins Ordin de Malta, care i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, este doar o încercare de minimalizare”, potrivit motivării citate.
Judecătorii au considerat, practic, că riscul „de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.
Un alt argument care a dus la arestarea preventivă a lui Georgescu este că există „suficiente elemente probatorii” care să justifice „reținerea suspiciunii rezonabile” că Rusen, Georgescu și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat.
Modul în care s-au solicitat și încasat banii de la Răzvan Leu, circuitul ulterior al sumelor de bani, documentele și datele privind entitățile prezentate ca instituții bancare, dar și comunicările dintre cei trei și Răzvan Leu sunt invocate pentru a contura „conduita infracțională” a acestora.
„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract, aceştia neurmărind în realitate executarea obligaţiilor contractuale, ci doar să obţină un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, prin mijloace frauduloase, de inducere şi menţinere în eroare a persoanei vătămate”, se mai arată în documentul citat.
Astfel, au subliniat judecătorii, lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, iar măsura arestării preventive este „proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse”.
„Interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate.
De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, potrivit motivării citate.
Editor : M.G.
