Mii de civili din orașul Oleșkî și localitățile învecinate (în regiunea Herson), aflate sub ocupație rusă, se confruntă cu o lipsă severă de hrană și medicamente: ultima livrare confirmată a avut loc pe 26 mai. Lucrătorii ONU și oficialii locali declară că minele și atacurile cu drone au tăiat rutele de evacuare, în timp ce Rusia nu a confirmat disponibilitatea de a permite o misiune umanitară negociată, în ciuda fapului că Crucea Roșie este pregătită să intervină, scrie Kyiv Post.
Până vineri, 18 septembrie, orașul Oleșkî, aflat sub ocupație rusă, împlinise aproape patru luni fără nicio livrare confirmată de alimente sau medicamente, lăsând mii de civili să supraviețuiască doar din legumele din grădină, conserve și troc, în timp ce terenurile minate și atacurile cu drone fac evacuarea aproape imposibilă.
Conform șefei Administrației Militare din Oleșkî, Tetiana Hasanenko, ultima misiune reușită de aprovizionare și evacuare a ajuns în oraș pe 26 mai.
Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului a confirmat independent că nicio livrare de hrană nu a mai ajuns în Oleșkî între această dată și 24 iunie, iar Hasanenko a declarat pe 11 septembrie pentru postul Suspilne că livrările tot nu au fost reluate.
Kyiv Post a relatat în iulie că orașul Oleșkî era deja izolat de la transporturile de hrană și medicamente de mai bine de o lună.
Relatările locuitorilor, ale voluntarilor, ale oficialilor ucraineni și ale monitorilor internaționali indică lipsuri critice de alimente, apă potabilă, medicamente, energie electrică și gaz.
Blocada informațională impusă de Rusia și pericolul reprezentat de contactarea persoanelor din interiorul orașului fac imposibilă stabilirea independentă a numărului exact de locuitori și decese.
Estimările pentru orașul Oleșkî variază între 2.000 și 4.000 de persoane. Hasanenko a precizat că administrația sa număra anterior aproximativ 2.000 de locuitori, dintre care 45-47 de copii, însă persoanele evacuate recent i-au transmis că în localitate ar putea fi între 3.000 și 4.000 de oameni.
Cifra mai ridicată de peste 6.000 de persoane (dintre care aproximativ 200 de copii), citată de Dmitro Lubineț, oficial guvernamental ucrainean, include atât orașul Oleșkî, cât și localitățile învecinate de pe malul stâng ocupat al Niprului.
La patru kilometri de hrană
Oleșkî se află la doar câțiva kilometri de Hersonul controlat de Ucraina, de cealaltă parte a fluviului Nipru. În practică, fluviul, podurile distruse, luptele de pe linia frontului, terenurile minate și supravegherea cu drone au făcut ca această distanță mică să fie de netrecut.
„La doar patru kilometri de noi există viață cu mâncare, dar fizic nu există niciun mod de a părăsi orașul”, a scris pe Facebook Alla Lîhman-Malîș, o locuitoare a orașului.
Femeia a povestit că, pe parcursul verii, locuitorii au supraviețuit în mare parte cu castraveți, roșii, dovlecei și vinete cultivate în propriile grădini. Pe măsură ce toamna se apropie, această sursă de hrană dispare.
Până la începutul lunii august, piața locală nu prea mai oferea altceva în afară de legume, verdețuri, lubenițe și margarină rămasă în depozitele unei foste fabrici de lactate. Făina, cerealele, cartofii, ceaiul și cafeaua erau disponibile mai mult prin troc decât pe bani.
Un kilogram de zahăr și un pachet din analgezicul comun Citramon costau fiecare aproximativ 1.000 de ruble, a spus ea. Prețurile și lipsurile raportate au fost detaliate și în relatările locale.
Hasanenko a declarat pentru Suspilne că banii și-au pierdut practic valoarea, deoarece nu mai rămăsese aproape nimic de cumpărat.
„Indiferent câți bani ai avea, nimeni nu mai vinde nimic”, a spus ea.
Locuitori intervievați de ziarul german Bild au declarat că soldații ruși au întors din drum vehiculele cu alimente la punctele de control. Un localnic a susținut că soldații le-au spus celor care încercau să plece: „Întoarceți-vă și muriți acolo”.
Kyiv Post nu a putut verifica din surse independente această conversație raportată.
Un jurnal al hranei care dispare
Un jurnal la persoana I scris din interiorul orașului Oleșkî, publicat de The Ukrainians în aprilie, a documentat modul în care rezervele de hrană ale orașului s-au prăbușit treptat în timpul iernii.
Autorul jurnalului a scris că livrările s-au oprit după ninsorile abundente din 10 ianuarie. Un transport mic a sosit opt zile mai târziu, dar pâinea a fost luată chiar în timp ce era descărcată, iar proviziile s-au epuizat rapid. Ulterior, ultimele magazine rămase în oraș s-au închis.
Spre sfârșitul lunii ianuarie, locuitorii își vindeau propriile conserve și ultimele pachete de paste, ceai și condimente. O farmacie își lichida ultimele stocuri, deoarece nu mai soseau nici medicamente, nici combustibil.
Autorul jurnalului a descris cum a găsit morcovi uscați și cereale cumpărate cu ani în urmă, cum a raționalizat făina și a copt pâine la tigaie. Buteliile de gaz nu mai puteau fi umplute, obligându-i pe localnici să gătească la sobe pe lemne sau la arzătoare mici de camping.
În februarie a avut loc o distribuție limitată de ajutoare controlată de ruși, menționează jurnalul, însă proviziile au fost disponibile doar pentru pensionarii care dețineau documente rusești, cu o excepție pentru persoanele de peste 80 de ani care încă aveau taloane de pensie ucrainene.
Radio Europa Liberă / Radio Liberty a colectat separat relatări de la localnici și voluntari care au povestit că, în timpul iernii, oamenii au vânat fazani și au prins porumbei.
Voluntara Ksenia Arhipova a spus că rudele o contactau frecvent cu mesaje precum: „Tata este la această adresă. Nu mai are mâncare.”
Mărturii mai recente publicate într-un articol de opinie din Kyiv Post au descris același tipar. O femeie, identificată cu pseudonimul Oksana din motive de securitate, a povestit că părinții ei au făcut schimb de legume pentru ouă și au pus la uscat pâinea rămasă pentru iarnă. O altă locuitoare, Alya, a spus că a supraviețuit uneori bând doar apă cu miere.
Misiunile de ajutor se încheie în câmpuri minate și atacuri cu drone
Livrările regulate au devenit nesigure încă din decembrie 2025. Până la sfârșitul lunii februarie, doar un singur transport mai ajunsese la Oleșkî de la mijlocul lunii ianuarie, conform Grupului pentru Protecția Drepturilor Omului din Harkov.
ONU a precizat că ultimul magazin alimentar și-a încetat activitatea obișnuită în ianuarie. De atunci, locuitorii au depins de alimentele la conservă și de livrările sporadice ale unor furnizori privați, livrări care erau adesea inaccesibile persoanelor în vârstă sau cu dizabilități.
Un convoi care transporta alimente și ajutoare umanitare a lovit o mină la intrarea în oraș pe 2 iunie. ONU a înregistrat un mort și trei răniți. Hasanenko a declarat ulterior pentru Suspilne că două persoane au fost ucise și două grav rănite. Nepotrivirea dintre aceste cifre nu a putut fi clarificată din surse independente.
Relatările despre o altă încercare de livrare din 1 septembrie diferă, de asemenea.
Hasanenko a declarat pentru Suspilne că vehiculele au întâlnit în drum mine și fire capcană și au fost obligate să se întoarcă.
Lîhman-Malîș și Arhipova au relatat separat că vehiculele au fost atacate de drone, deși aveau însemne clare care le identificau drept civile, potrivit publicației Vgoru. Kyiv Post nu a putut determina dacă aceste mărturii se refereau la aceleași vehicule sau la încercări separate.
Lîhman-Malîș a mai povestit că locuitori disperați au mers ulterior pe jos aproximativ șapte kilometri de-a lungul traseului minat pentru a aduna tot ce mai rămăsese în jurul vehiculelor avariate, inclusiv cartofi arși, ceapă și lipii înmuiate de ploaie.
Monitorii ONU au subliniat că responsabilitatea pentru atacurile individuale cu drone din zona de linie a frontului nu poate fi întotdeauna stabilită cu certitudine. Oleșkî și localitățile vecine se află sub control rus, dar sunt totodată în raza de acțiune a dronelor ucrainene cu rază scurtă.
Cu toate acestea, ONU a confirmat că dronele și minele terestre au împiedicat efectiv livrările de alimente, transferurile medicale și evacuările organizate.
„Oamenii nu pot ieși, mâncarea nu poate intra, iar bolnavii și răniții nu primesc asistența medicală de care au nevoie”, a declarat Danielle Bell, șefa misiunii de monitorizare a ONU.
Locuitorii traversează câmpuri minate pentru a scăpa
Lubineț a declarat că Ucraina și Rusia stabiliseră anterior proceduri pentru o evacuare umanitară. A fost întocmită o listă a persoanelor ce urmau să fie evacuate, forțele ucrainene s-au pregătit să respecte o încetare locală a focului, iar Comitetul Internațional al Crucii Roșii și-a exprimat disponibilitatea de a participa în limita mandatului său.
De atunci, Rusia nu și-a mai reconfirmat disponibilitatea de a continua misiunea, a precizat Lubineț pe 16 septembrie.
Kyiv Post a relatat la 16 septembrie că autoritățile ruse nu au respectat înțelegerile convenite anterior pentru misiunea umanitară.
Biroul său a primit 176 de apeluri privind situația umanitară din regiunea ocupată Herson și a verificat informații despre 358 de persoane care au nevoie urgentă de ajutor pentru a pleca.
„Cel mai cumplit lucru este că oamenii merg deja prin câmpuri minate pentru că nu mai văd nicio altă ieșire”, a scris Lubineț.
Vorbind separat la televiziunea ucraineană, Avocatul Poporului a menționat că mulți locuitori ar fi murit după ce au călcat pe mine în timpul unor tentative individuale de evadare. Nu a fost furnizat un bilanț verificat al victimelor. El a discutat despre blocarea evacuării și într-un interviu acordat postului Espreso.
Unii evacuați au povestit că au mers în fața vehiculelor pentru a localiza minele și a ghida șoferii pe drumurile avariate. Alții au călătorit prin sudul ocupat al Ucrainei, Rusia și Belarus înainte de a se întoarce pe teritoriul controlat de Ucraina prin Europa.
O femeie intervievată de Novînarnia a povestit că a fugit împreună cu soțul ei și mama sa în vârstă de 84 de ani, după ce au supraviețuit mai ales cu cartofi și paste recuperate din pivnițe abandonate. Călătoria a durat patru zile.
ONU a precizat că voluntarii au ajutat aproximativ 180 de persoane să părăsească orașul Oleșkî și comunitățile vecine prin aranjamente improvizate până la sfârșitul lunii iunie. Cea mai mare operațiune a evacuat 32 de persoane în timpul unei acalmii de trei zile a ostilităților, în luna mai.
Astfel de misiuni private sunt mult prea mici pentru populația rămasă și sunt deosebit de dificile pentru persoanele în vârstă, cele cu dizabilități sau imobilizate la pat.
Spitalul nu are medicamente și nici rută de evacuare
Rămășițele clinicii din Oleșkî funcționează fără energie electrică stabilă, echipamente de diagnosticare, antibiotice, analgezice sau consumabile de bază pentru tratarea rănilor, potrivit Grupului pentru Protecția Drepturilor Omului din Harkov (KHPG).
Ambulanțele au încetat să mai meargă la domiciliu, iar pacienții în stare critică sau răniți nu pot fi transferați la spitale din alte părți ale teritoriului ocupat.
ONU a documentat cazul unui pacient care a murit în timp ce aștepta să fie transferat la Skadovsk. Locuitorii și oficialii locali au raportat, de asemenea, decese provocate de atacuri cerebrale, atacuri de cord, septicemie, hipotermie și posibilă înfometare, deși nu există o defalcare verificată independent.
Cadavrele pot rămâne necolectate deoarece ieșirea afară implică riscuri mari de explozii ale minelor și atacuri cu drone. Morga orașului a fost distrusă și nu există instalații de refrigerare, conform lui Hasanenko, a cărei mărturie a fost documentată și de KHPG.
Serviciul European de Acțiune Externă al UE a publicat o estimare atribuită oficialilor și voluntarilor locali, conform căreia peste 300 de locuitori muriseră de frig sau de foame până în primăvară. Nu a fost furnizată o listă exactă sau o verificare independentă, iar Kyiv Post nu a putut confirma cifra.
ONU a înregistrat rapoarte privind cel puțin 29 de civili uciși și 54 răniți în Oleșkî și Hola Prîstan pe parcursul anului 2026, mulți dintre ei în atacuri cu drone. Misiunea a precizat că multe dintre aceste cazuri au fost verificate, dar că responsabilitatea nu a putut fi stabilită cu certitudine în fiecare incident.
Rusia recunoaște criza, dar dă vina pe Ucraina
Șeful instalat de Rusia în regiunea Herson, Vladimir Saldo, a negat în mai existența unei crize umanitare și a susținut că Rusia furnizează orașului Oleșkî bunuri esențiale. De asemenea, el a respins o propunere de încetare a focului pentru evacuare, invocând presupuse temeri privind o „provocare” ucraineană.
La 20 iunie, reprezentantul ministerului rus de externe, Rodion Miroșnik, a recunoscut existența unei crize umanitare în Oleșkî, dar a dat vina pe Ucraina și țările occidentale.
Moscova și administrația sa de ocupație nu au prezentat dovezi verificabile independent privind livrări regulate de hrană sau medicamente din luna mai până în prezent.
Centrul Național de Rezistență al Ucrainei a declarat că autoritățile ruse de ocupație folosesc criza în scop propagandistic, acuzând forțele ucrainene pentru blocadă și încercând să transfere responsabilitatea pentru condițiile din teritoriul controlat de Rusia.
În conformitate cu dreptul internațional umanitar, o putere de ocupație trebuie să asigure aprovizionarea cu alimente și medicamente pentru populație și să faciliteze ajutorul umanitar atunci când resursele locale sunt insuficiente, a menționat misiunea de monitorizare a ONU.
Oficialii ucraineni au acuzat forțele ruse că mențin intenționat civilii din Oleșkî pe post de scuturi umane. Acuzația a fost ridicată public de parlamentarii ucraineni. Această motivație specifică nu poate fi verificată independent, însă refuzul Rusiei de a confirma evacuarea negociată a împiedicat, de asemenea, transferul planificat al locuitorilor către alte zone controlate de ruși, cum ar fi Skadovsk sau Crimeea.
Oleșkî se află sub ocupație încă din primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei.
Orașul a fost devastat din nou în iunie 2023, când distrugerea barajului Kahovka a provocat inundații catastrofale în întreaga regiune Herson, distrugând case, documente și infrastructură.
Orașul, care înainte de război avea o populație de peste 24.000 de locuitori, este acum în mare parte distrus, deconectat de la utilități și înconjurat de un câmp minat în extindere de-a lungul liniei frontului.
„Oamenii nu mai trăiesc”, a spus Hasanenko. „Așteaptă moartea.”
Editor : B.P.
About the Author
