După cele șapte atacuri asupra unor nave de marfă în apropierea statelor membre NATO România și Bulgaria, care au avut loc luna trecută, alianța militară condusă de SUA a anunțat că va desfășura avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic în Marea Neagră, notează Reuters.
Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în afara apelor teritoriale ale României. Iar săptămâna trecută, un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Atacurile neîncetate arată cum războiul maritim din ce în ce mai intens dintre Rusia și Ucraina se transformă într-o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, ceea ce a lăsat expuse statele membre riverane, precum România și Bulgaria.
Analiștii militari au declarat că nu au aproape nicio îndoială că aceste atacuri au fost efectuate de Rusia. O dronă navală surprinsă în înregistrarea video a ultimului atac semăna cu o variantă rusă, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.
„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI cu sediul la Londra.
Rusia neagă că ar viza țările vecine ale Ucrainei cu drone și afirmă că guvernele europene sunt cele care agravează conflictul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar. Ministerul Apărării din Rusia nu a răspuns la solicitarea de comentarii a Reuters.
Multe dintre navele lovite în luna octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc important, utilizat de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre sau dinspre acesta. Una dintre ele se afla în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.
Iulia Joja, directoarea programului dedicat Mării Negre al think-tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington, a afirmat că atacurile Rusiei țin cont de reticența Occidentului față de o escaladare a conflictului.
„Este vorba despre a testa aceste linii roșii, fiind pe deplin conștienți că vom face tot ce ne stă în putință pentru a lua măsurile minime”, a declarat Joja, făcând o comparație cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.
Un oficial al NATO a declarat că acțiunile Rusiei menite să descurajeze aliații NATO să sprijine Ucraina reprezintă o amenințare gravă la adresa securității și că angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”.
Oficialul a afirmat că există o nevoie evidentă de capacități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor, dar că alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani.
Oficial român: „Atenția UE și NATO este foarte importantă”
Pentru România, Marea Neagră reprezintă o cale navigabilă esențială pentru comerț și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, proiectul Neptun Deep a avut parte de „vizita” unei drone navale.
Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar nu a mers până la a atribui responsabilitatea pentru atacuri individuale, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii.
Atacurile au loc într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-și atenția asupra Chinei. Anul trecut, SUA au retras 1.000 de soldați din România.
„Este un moment din relațiile transatlantice pe care Putin probabil dorește să-l exploateze”, a declarat un înalt oficial român. „Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele acestora sunt orientate în prezent spre nord și spre țările baltice”.
Deși NATO și-a consolidat „prezența avansată consolidată” în țările baltice și în Polonia, Joja a afirmat că nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului.
„Se pare că Bruxellesul și Washingtonul încă nu au decis dacă Marea Neagră face parte în întregime din angajamentul NATO”.
Oficialul român a subliniat nevoia urgentă a României de a dispune de sisteme de interceptare sol-aer și de sisteme radar pentru a contracara amenințările.
Joja a afirmat că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.
Creșterea bruscă a atacurilor asupra navelor care navighează pe Marea Neagră a blocat una dintre principalele rute de export pentru cereale și petrol utilizate de Rusia și Ucraina. Cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de altă natură în Marea Neagră și Marea Azov între lunile mai și octombrie, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.
Ritmul atacurilor a cunoscut fluctuații în perioada premergătoare celei de-a cincea aniversări a invaziei pe scară largă a Rusiei, din luna februarie.
Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, față de 92 de atacuri rusești în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie Rusia a efectuat 38 de atacuri, față de 5 atacuri ucrainene, a precizat Ambrey.
Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, ceea ce a obligat Rusia și Ucraina să caute rute alternative de export.
Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în luna septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere față de cele 4,74 milioane de tone înregistrate în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de Reuters.
Semnalul de alarmă tras de Zelenski
La sfârșitul lunii iulie, Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră din cauza atacurilor rusești, ceea ce a determinat-o să redirecționeze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre și, mai departe, prin Canalul Sulina din România și spre sud, prin secțiunea românească a Mării Negre.
Chiar și cu această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, conform datelor guvernamentale.
Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar punerea la încercare a NATO reprezintă obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.
Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii militari ai României, Bulgariei și Turciei, stat riveran membru al NATO, s-au reunit la Sofia pentru a discuta situația.
Ministrul Apărării din Turcia, care așteaptă un răspuns din partea Moscovei și a Kievului cu privire la o propunere de încetare a focului limitată la zona maritimă, a profitat de această întâlnire pentru a avertiza Rusia și Ucraina să nu mai lanseze alte atacuri.
Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.
Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au insistat pentru instituirea unor armistiții maritime, în vederea evitării consecințelor negative ale perturbării transportului maritim, într-un moment în care prețurile globale la combustibili și cereale au crescut vertiginos.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru un armistițiu limitat.
Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim limitat, despre care susține că ar oferi o pauză Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă.
„Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a spus el luna trecută.
Lista atacurilor
Sursa citată a întocmit o listă a atacurilor asupra navelor și a altor incidente majore care au avut loc în apropierea celor două state din vestul Mării Negre în ultimele săptămâni.
5 octombrie – Nava de marfă Royad Mammadov, care arbora pavilionul Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de orașul românesc Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au murit.
6 octombrie – Nava Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului de coastă Byala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost dați dispăruți.
6 octombrie – Nava Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în cadrul aceluiași atac, tot în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.
13 octombrie – Nava Chelsea 3, deținută de o companie ucraineană și care arbora pavilionul maltez, a fost lovită de trei drone și a suferit avarii la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei. Toți membrii echipajului au fost salvați.
13 octombrie – Nava de marfă HS Dignity, care arbora pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapets, situat în apropierea frontierei cu România. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți.
14 octombrie – Nava-cisternă pentru produse chimice și petrol Yara J, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8–10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale ale României. Toți membrii echipajului au fost salvați.
15 octombrie – Petrolierul Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovit la 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, la 1 milă marină în afara apelor teritoriale române. Șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți.
23 octombrie – Nava Khoryv, care arbora pavilionul Comorelor, s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța, principalul port românesc de la Marea Neagră. Întregul echipaj a fost salvat.
28 octombrie – Nava Contship Jet, deținută de o companie greacă și care arbora pavilionul Liberiei, a fost lovită de trei drone navale și s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava, al cărei echipaj a fost salvat, se îndrepta către portul românesc Constanța.
Alte atacuri
26 august – O dronă navală a fost zărită la doar câteva sute de metri de proiectul românesc de exploatare a gazelor naturale offshore Neptun Deep, ceea ce a determinat Bucureștiul să mobilizeze avioane de vânătoare F-16 pentru a o distruge. Proiectul Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom – controlat în majoritate de compania austriacă OMV – și de producătorul de stat român Romgaz, va face din România cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană anul viitor.
11 august – Scafandrii Armatei Române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în derivă în zona economică exclusivă a țării din Marea Neagră, în apropierea adâncimii Neptun.
5 iunie – O dronă maritimă s-a autodetonat în portul românesc Constanța de la Marea Neagră, în apropierea unui terminal petrolier, fără a provoca victime. Ucraina a declarat că drona îi aparținea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului provocat de războiul electronic rus.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
