Pe fondul creșterii numărului și complexității atacurilor cibernetice, protejarea conturilor online nu mai poate depinde exclusiv de o parolă. Specialiștii în securitate informatică recomandă activarea autentificării multifactor (MFA), o soluție care adaugă un nivel suplimentar de verificare și poate împiedica accesul neautorizat chiar dacă datele de autentificare au fost compromise.
Pe măsură ce infractorii cibernetici dezvoltă metode tot mai complexe de compromitere a conturilor, protejarea identității digitale devine o necesitate, nu doar o recomandare.
Ce este autentificarea multifactor și cum funcționează
Probabil ai întâlnit situația în care, după introducerea parolei, ai primit pe telefon un cod pe care trebuia să îl introduci înainte de a intra într-un cont. Acesta este unul dintre cele mai comune exemple de autentificare multifactor, cunoscută și sub denumirea MFA (Multifactor Authentication).
Spre deosebire de autentificarea clasică, bazată exclusiv pe o parolă, MFA solicită utilizatorului să își confirme identitatea prin cel puțin două metode diferite înainte de a permite accesul într-un cont, o aplicație sau o rețea.
În practică, sistemul combină elemente din categorii diferite. Primul este ceea ce utilizatorul știe, precum o parolă sau un cod PIN. Al doilea reprezintă ceea ce deține, de exemplu telefonul mobil, o aplicație de autentificare ori un token de securitate. În anumite situații este utilizat și un al treilea factor, respectiv ceea ce este utilizatorul, adică date biometrice precum amprenta sau recunoașterea facială.
Prin această verificare suplimentară, accesul devine mult mai dificil pentru atacatori, chiar dacă una dintre metodele de autentificare a fost compromisă.
De ce o parolă nu mai oferă suficientă protecție
Parolele pot fi furate prin atacuri informatice, scurgeri de date, tentative de phishing sau programe malițioase. În astfel de situații, un infractor cibernetic poate încerca să folosească informațiile obținute pentru a accesa conturi de e-mail, aplicații bancare, platforme de socializare sau servicii de stocare în cloud.
Autentificarea multifactor schimbă însă această situație. Chiar dacă parola ajunge în posesia unei alte persoane, accesul nu poate fi obținut fără al doilea element de verificare, care rămâne în posesia utilizatorului. Din acest motiv, experții în securitate cibernetică consideră MFA una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție disponibile în prezent pentru utilizatorii obișnuiți.
Specialiștii recomandă combinarea mai multor metode de verificare
„Cea mai eficientă protecție presupune combinarea mai multor factori de autentificare. Astfel, utilizatorul ar trebui să folosească împreună un element biometric, precum amprenta sau recunoașterea facială, un element cunoscut doar de el, cum este parola ori codul PIN, și un dispozitiv fizic, precum telefonul mobil sau un token de securitate. Astfel, chiar dacă un factor este compromis, celelalte pot împiedica accesul neautorizat.”, a explicat pentru Digi24.ro Răzvan Crăciun, specialist IT
Pe ce conturi ar trebui activată autentificarea multifactor
Experții recomandă activarea MFA pe toate conturile importante, în special pe cele care conțin informații personale sau permit efectuarea de plăți. Printre acestea se numără adresele de e-mail, aplicațiile bancare, platformele de socializare, magazinele online unde sunt salvate date de plată, serviciile de stocare în cloud și conturile utilizate la locul de muncă.
În cele mai multe cazuri, activarea se face din secțiunea de securitate a contului și durează doar câteva minute. După configurare, utilizatorul poate primi un cod prin SMS, poate aproba autentificarea dintr-o aplicație dedicată sau poate confirma accesul prin intermediul unui dispozitiv deja asociat contului.
Ce sunt datele biometrice
„Datele biometrice reprezintă trăsături unice ale unei persoane, utilizate pentru identificare sau autentificare. Acestea pot fi împărțite în două categorii principale:
Caracteristici fizice, iar cele mai cunoscute includ:
- amprente digitale, trăsături faciale (recunoaștere facială);
- iris, retina, vocea;
- geometria mâinii, tiparul venelor.
În majoritatea sistemelor moderne, nu este stocată fotografia efectivă a feței sau imaginea amprentei, ci un șablon matematic generat pe baza acestor trăsături. Practic, un cod numeric care descrie în mod unic caracteristicile persoanei. Unde intervine o problemă: Dacă acest șablon este compromis, nu există posibilitatea de a-l „reseta” sau schimba, așa cum ai face cu o parolă.
Caracteristici comportamentale, care sunt mai puțin vizibile, dar tot mai folosite precum:
- modul în care tastezi, felul în care ții telefonul;
- ritmul mișcărilor, tiparul de mers.
Aceste informații sunt procesate de sisteme inteligente care pot detecta activități suspecte sau confirma identitatea utilizatorului în mod automat, fără a fi nevoie ca acesta să intervină sau să fie conștient de proces.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Protecția datelor – o responsabilitate esențială
„Reglementări precum GDPR oferă drepturi clare privind accesul, portabilitatea și ștergerea datelor personale, inclusiv a celor biometrice. Aceste date aduc confort și viteză, dar vin și cu riscuri pe termen lung. Spre deosebire de parole, acestea nu pot fi schimbate, iar compromiterea lor poate avea consecințe permanente.
Securitatea nu înseamnă renunțarea la tehnologie, ci utilizarea acesteia în mod conștient. Prin măsuri simple – autentificare multifactor, dispozitive sigure, actualizări constante și informare – fiecare utilizator își poate reduce semnificativ expunerea la riscuri.”, conchide specialistul în securitate IT
Editor : C.S.
About the Author
